Cultura si arta

Carti noi

Cartea de versuri
"Medalii de roua�,
a lui Lazar Ladariu,
este cel mai recent volum
al scriitorului sarbatorit
la "borna 75�
a existentei sale.
Cartea va fi lansata
in ziua de 28 martie a.c.,
in Sala "Tonitza�
a Hotelului "Continental�
din Targu-Mures.

"Oamenii Monumentelor� au invins!

Al Doilea Razboi Mondial a fost nu numai o lupta
pentru reimpartirea lumii, nu numai cel mai distrugator
pe care omenirea l-a cunoscut, cu enorme pierderi
umane si materiale, cu traume morale care au lasat
urme adanci in constiinta participantilor si a martorilor, dar
si cu implicatii majore in planul culturii si civilizatiei.
Elitismul rasial promovat, sub diverse forme si in
diferite grade, de guvernantii statelor agresoare a fost
dublat si de unul cultural, politica de exterminare a
unor popoare intregi sau categorii sociale cunoscuta
sub denumirea de Holocaust fiind dublata la randul ei
de intentia distrugerii sau instrainarii creatiilor de
cultura si civilizatie ale acestora, cu intentia limpede
de a sterge orice urma a existentei lor istorice.
Cartea "Oamenii Monumentelor�,
scrisa de Robert
M. Edsel, are ca subiect
actiunea eroica a unui grup,
initial restrans � 22 de persoane
in Italia, 37 in Franta,
Belgia, Olanda, Germania -,
niciodata numeros � 350 de
persoane in final �, de identificare,
evaluare si, dupa
caz, conservare si restaurare
in situ sau de recuperare, a
operelor de arta afectate de
operatiunile militare sau confiscate
si ascunse de nazisti din Europa occidentala
si sudica ocupata in timpul razboiului.
Oamenii Monumentelor au actionat in conditii
extrem de dificile, pentru ca au fost putini, lipsiti de
logistica necesara, s-au confruntat cu o stare generala
de neincredere, mai ales in Franta, unde razbunarile,
inclusiv executii sumare asupra celor banuiti sau
dovediti ca au colaborat cu ocupantii au fost extrem
de inhibitive, pentru ca in luptele desfasurate dupa
debarcarea din Normandia din 6 iunie 1944, cu toate
ca au fost date ordine de protejare a monumentelor
de arta, in razboi au foat prioritare obiectivele militare
si protejarea vietilor militarilor Natiunilor Unite, fiind
necesara convingerea la fata locului a militarilor
privind importanta monumentelor.
In alta ordine de idei, strategia nazista privind
operele de arta din teritoriile ocupate in Europa
occidentala a constat intr-un set foarte bine articulat
de operatiuni.
Din aprilie 1938, Adolf Hitler a luat in considerare
infiintarea unui muzeu de arta la Linz, in cadrul
planului general de reconstruire a orasului, pe langa
un altul, la M�nchen, Haus der Deutschen Kunst
(Casa Artei Germane).
Furtul operelor de arta a fost minutios pregatit. In
anul 1940, Adolf Hitler, prin ministrul propagandei
Joseph G�bbels, a dispus realizarea unui inventar,
Raportul K�mmel, dupa numele directorului Muzeului
de Stat din Berlin, Dr. Otto K�mmel, care cuprindea
operele luate din Germania de la anul 1500, ale artistilor
germani, descendentilor de artisti germani si austrieci,
lucrari autorizate sau terminate in Germania, lucrari
considerate a fi fost executate intr-un stil germanic.
La 17 septembrie 1940 Feldmarschall-ul Wilhelm
Keitel a dat ordinul, supliment al ordinului lui Adolf
Hitler dat Reichsleiter-ului Alfred Rosenberg, privind
confiscarea proprietatii culturale, referitor la confiscarea
si transportarea in Germania a operelor de arta
care i se pareau acestuia valoroase.
De la 5 noiembrie 1940, dateaza ordinul
Reichsmarschall-ul Hermann G�ring privind distribuirea
comorilor de arta evreiesti: in ordine, cele
asupra carora urma sa dispuna Adolf Hitler, cele
pentru colectia lui Hermann G�ring, cele destinate
muzeelor germane, cele destinate schimbului de arta
germano-francez, vandute la licitatie, banii urmand a
fi dati francezilor care au suferit pierderi de razboi.
De operatiune urma sa se ocupe Einsatzstab
Reichsleiter Rosenberg (E.R.R.)
In Marea Britanie si in S.U.A., ca urmare a intrarii in
razboi, perspectiva distrugerii operelor de arta din muzee
a devenit brusc apropiata, devenind stringenta gasirea
de solutii pentru protejarea acestora.
In consecinta unei intalniri a directorilor de muzee
americani de la Metropolitan Museum din 20 decembrie
1941, unul dintre participanti si viitor Om al Monumentelor,
George Stout, custode la Fogg Art
Museum de la Harvard, a invitat
si instruit directori de muzee
privind siguranta acestor institutii
pe timp de razboi. In 1942,
acelasi George Stout a publicat o
brosura privind protectia monumentelor
pe timp de razboi, in
cursul operatiunilor militare.
Pentru recuperarea operlelor
de arta a fost infiintat sectorul
Afacerilor Civile ale Guvernamantului
Militar Aliat pentru
Teritoriile Ocupate (G.M.A.T.O.),
cu o subcomisie pentru Monumente, Arte Frumoase si
Arhive (M.A.F.A.), dependenta de Ministerul de Razboi al
Marii Britanii, in care au fost incadrati Oamenii Monumentelor.
Acestia erau custozi de muzee, artisti plastici,
cadre universitare de specialitate si au fost repartizati
cate 1-2 armatelor americane si britanice care luptau
pe frontul de vest. In Franta a fost creata Comisia pentru
Recuperarea Operelor de Arta.
Actiunile de identificare, evaluare, recuperare si
protejare a operelor de arta au fost un succes, marea
majoritate a acestora fiind redate statelor carora le-au
apartinut anterior razboiului.
Salvarea atator valori inestimabile ale artei universale
a fost posibila si pentru ca au fost oameni de genul
contelui Wolff-Metternich, membru al partidului nazist,
numit conducatorul Kunstschutz (Programul de Conservare
Cultural) german, care intelegea sa trateze
problema operelor de arta exclusiv pe baza Conventiei
de la Haga, luptand impotriva ambasadorului german
de la Paris si a altor germani pusi pe jaf, pentru protejarea
operelor de arta din Franta adunate de germani la Luvru,
a caror problema trebuia, in viziunea lui, rezolvata numai
la Conferinta de pace printr-un angajament asumat de
popoare cu drepturi egale; sau generalul Dietrich von
Choltitz, guvernator militar al Parisului, si altii ca el care
au refuzat sa aplice ordinele lui Adolf Hitler, indeosebi
Ordinul "Nero�, de distrugere in retragere a orice putea
folosi in razboi Aliatilor; sau directorul general al
muzeelor din Franta, Jacques Jaujard si candidata la
functia de custode la Jeu de Paume, Rose Valland; sau
directorul minei de sare de la Altaussee, din Austria,
Emmerich P�chm�ller, care, protejand locurile de munca
ale minerilor, inclusiv impotriva Gauleiter-ului local, care
intentiona sa aplice Ordinul "Nero� si dupa disparitia
lui Adolf Hitler, a contribuit implicit la salvarea multor
capodopere de arta ascunse in mina, si multi altii ca ei.
Oamenii Monumentelor au invins si, odata cu ei,
cultura si civilizatia universala. Si-au continuat viata
realizandu-si aspiratiile din tinerete. Meritele majoritatii
lor au fost recunoscute din timpul vietii, la nivel inalt. Cativa
dintre cei care au contribuit la succesul lor au trecut
insa prin trista experienta de a nu fi avut aceeasi sansa.

Lasă un comentariu