Se implinesc, intr-o atmosfera foarte incordata, 24 de ani de la
"evenimente din 19-20 martie 1990� de la Targu-Mures. An de an apar
documente si informatii care incep sa lamureasca, macar partial, cum
s-a intamplat si, mai ales, de ce s-a intamplat acea drama. Nu putem
decat spera ca adevarul va iesi candva la iveala�Un aspect deloc
neglijabil este modul in care conflictul interetnic de atunci a fost folosit
in mod pervers si obscen � iar in acest caz pervers si obscen sunt
sinonime ale politicilor unor neprieteni ai Romaniei � intr-un razboi de
imagine impotriva Romaniei care dateaza de aproape un secol.
"Pogromul� de la Targu-Mures reprezinta un fragment dintr-o carte in
pregatire, "Razboaie de imagine impotriva Romaniei�.
Dupa 1989, Romania a devenit un
adevarat poligon de incercare a razboaielor
de imagine si s-a dovedit absolut
nepregatita, ca si in alte domenii, de altfel.
As aminti aici un scenariu tulburator, care
ar putea parea nascut dintr-o minte in care
teoria conspiratiei face ravagii, daca el nu
ar fi fost enuntat, in anul 2006, de Virgil
Magureanu, primul sef al Serviciului
Roman de Informatii. Este vorba de
interesul unor state ca Transilvania sa
devina subiect de drept international si
de schimbarea staus-quo-ului international
si teritorial al Romaniei.
La randul lor, Traian-Valentin Poncea si,
Aurel Rogojan, sustin in cartea lor Spionajul
Ungar in Romania (2006): "Crearea starilor
de tensiune, compromiterea, izolarea,
marginalizarea si atacul economic asupra
Romaniei au devenit prioritati absolute
pentru regimul de la Budapesta. Dintr-o
asemenea perspectiva ar trebui interpretate
evenimentele de la Targu-Mures,
din martie 1990, actiunile politico-propagandistice,
profund ostile statului nationalunitar
roman initiate din 1989�.
Pana a ajunge la concluzii sigure, ar fi
de cercetat un alt aspect, cel al folosirii
"evenimentelor de la Targu-Mures� pentru
lansarea ideii ca acolo a avut loc o actiune
deliberata impotriva minoritatii maghiare.
Cele intamplate atunci, in care vina romanilor
si maghiarilor este impartita, a fost
copios si fara rusine folosita de catre unii
pentru a acredita ideea ca Romania este
sfasiata de un conflict interetnic fara leac,
ca romanii sunt niste nationalisti � sovini
incurabili si ca minoritatea maghiara este
persecutata mai rau decat pe vremea lui
Ceausescu. Nu au lipsit nici diversiunile si
nici cele mai grosolane manipulari ale
opiniei publice internationale. Astfel,
Mihaila Cofar, victima a dezlantuirii instinctelor,
a fost prezentat drept� student
maghiar batut bestial pentru ca solicita
infiintarea unei universitati maghiare!
Argumentul era ca nefericitul purta un
pulover verde!
Cea mai perversa manipulare a fost insa
prezentarea violentei ciocniri de strada de
la Targu-Mures drept "pogrom antimaghiar�.
Asta in ciuda realitatii ca protagonistii
confruntarii proveneau din doua tabere
care numarau circa 15.000 de maghiari si
2.000 de romani. In mod semnificativ, si
numarul ranitilor, mai mult sau mai putin
grav, atesta indirect raportul de forte: ranitii
de nationalitate romana (135) au fost de
patru ori mai numerosi decat cei maghiari
(33), asa cum atesta atat Raportul comisiei
Minzatu cat si Raportul Helsiki Watch.
Minciuna stupida, cea a "pogromului
organizat� (este greu de inchipuit cum poate
"pogromiza�un grup de oameni un altul de
7 ori mai numeros!) a fost reluata in mod
sistematic, la fiecare comemorare a
evenimentelor din 20 martie 1990, de unele
ziare de limba maghiara si de acei politicieni
care pretind ca reprezinta minoritatea
maghiara. Prilej cu care a fost,
sistematic, rupta, crusta de pe rani, iar
acestea au fost reinfectate. Ca de fiecare
data, au fost aratati cu degetul "vinovatii�:
ei ar fi, pe langa autoritatile centrale si locale
de atunci (a caror "vina� a fost ca,
fiind prost sau chiar tendentios de ceea
ce se punea la cale, au luat decizii aiurea)
si asa-zisii complicii ale acestora din randul
"fortelor de ordine�, inclusiv conducatorii
armatei, care au fost acuzati ca ar fi dorit
sa declanseze conflictul, doar pentru a
intarzia "schimbarile democratice� care nu
le erau pe plac.
S-au facut si alte speculatii, pe alte
paliere, privind evenimentele de la
20 martie 1990. De exemplu, El�d Kincses,
personaj controversat al acelei perioade,
refugiat o perioada la Budapesta, a sustinut
si mai sustine ca la Targu-Mures ar fi avut
loc o diversiune cu mai multe scopuri:
inainte de toate legitimizarea si reinstaurarea
(?) SRI si stoparea investitiilor straine
spre Ardeal. La randul sau, Gy�rgy Frunda
va relua si el enormitatea ca ceea ce s-a
intamplat la Targu-Mures ar fi opera
Securitatii care "era constienta ca pierde
teren si ca influenta ei se diminueaza tot
mai mult� (?!). Sursa acestor elucubratii
este prelegerea tinuta de Gabriel Andreescu
la sediul fundatiei Bernady in martie 2005
si publicata ulterior in ziarul Ziua.
Se stie ca Securitatea era desfiintata
complet inca din 30 decembrie 1989.
ceea ce priveste speculatia ca evenimentele
din martie �90 ar fi fost orchestrate
de aceasta, se poate presupune ca un
serviciu de informatii care in decembrie
1989, la ordinul generalului Iulian Vlad, si-a
incuiat armele in fisete ca sa nu poata fi
acuzat ca a reprimat revolutia, nu era atat
de stupid si iresponsabil incat sa puna la
cale o ciocnire interetnica cu consecinte
imprevizibile pentru viitorul Romaniei doar
pentru a demonstra ca Romania are nevoie
de un serviciu de informatii!
Reputatul istoric Larry L. Watts este de
parere ca izbucnirea ciocnirilor violente de
la Targu-Mures s-a datorat in mod flagrant
lipsei unui serviciu de informatii interne.
Intr-un raport prezentat de dl Watts, in
februarie 2003, Centrului de la Geneva
pentru Controlul Democratic asupra Fortelor
Armate (DCAF) se arata: "Posibilitatea
izbucnirii unui conflict etnic mai larg, care
ar fi putut duce la dezintegrarea nationala
a fost mai degraba puternic resimtita decat
inteleasa complet la Bucuresti (�).
Incidentul de la Targu-Mures, care a
etichetat Romania drept un butoi de
pulbere in prima jumatate a anilor �90, a
subliniat necesitatea infiintari urgente a
unui serviciu de securitate interna care sa
avertizeze din timp si sa permita intocmirea
unor planuri pentru situatii neprevazute�.
Interesant este cum a fost lansat
razboiul de imagine impotriva Romaniei la
putin timp dupa evenimentele din 20 martie
1990. Prima miscare a fost cea efectuata
de Gyula Horn, pe acea vreme ministrul de
externe al Ungariei. Comunist cu vechi
state de serviciu � printre altele s-a dovedit
ca el a facut parte din trupele care au
reprimat Revolutia Ungara din 1956 �, Horn
se bucura de un imens prestigiu si simpatie
pe plan international fiind cel care
deschisese granita spre Austria pentru toti
turistii est-germani care se gaseau in
Ungaria in august 1989.
Manat si de ratiuni electorale, Gyula Horn
a lansat, cu doua saptamani inainte de
alegerile generale care urmau sa aiba loc
in Ungaria la 9 aprilie 1990, diversiune conform
careia la Targu-Mures ar fi avut loc
un pogrom impotriva populatiei maghiare.
O acuzatie ridicola si odioasa care a fost facuta
la o reuniune tinuta la Lisabona, intre 22-24
martie pe tema relatiilor Consiliului Europei cu
tarile din Europa Centrala si de Est. Dincolo
de dobandirea de capital politic, dezinformarea
urmarea despuierea Romaniei de
simpatia de care nici nu apucase sa se
bucure bine dupa decembrie 1989.
Aceasta enormitate a fost preluata de
episcopul L�szl� T�k�s, care la putin timp
dupa aceea, a enuntat-o la un congres
ecumenic care a avut loc la Geneva.
Odata amorsata, pe la inceputul anului
1991, diversiunea a fost transformata in
intoxicare de G�za Entz, ministru al Oficiului
Maghiarilor de peste Granite, care a
transformat "pogromul� in "bomba etnica
cu explozie intarziata� care e pe cale sa se
declanseze in Romania. "Cutia de rezonanta�
� termen specific folosit in manualele
serviciilor de informatii � pentru
transformarea dezinformarii in intoxicare a
devenit acelasi episcop T�k�s. Aflat in
Statele Unite, in primavara anului 1992, acesta
a lansat, intr-un articol aparut in cotitianul "The
Washington Times�, enormitatea ca in
Romania are loc o purificare etnica, la fel
ca si in Bosnia-Hertegovina, doar ca
"mijloacele folosite sunt mai subtile�!
Concluzia indusa de acest razboi de
imagine este ca la 20 martie 1990 s-ar fi
dorit "servirea unei lectii maghiarimii care
lupta pentru drepturi etnice (?) si pentru
autodeterminare�. La ce poate duce "lupta
pentru autodeterminare� a unei minoritati,
supusa unui proces deliberat de isterizare
de catre cei care se erijeaza in liderii ei,
dar si nationalismul prostesc si miopia
diversilor lideri politici ai majoritatii, s-a
dovedit peste nu mult timp si inca foarte
aproape de Romania: in Kosovo pe vremea
cand Serbia era condusa de Milosevici si,
foarte recent, in Ucraina�
Ce s-a dorit la 20 martie 1990 la Targu-Mures
in martie 1990 poate nu vom afla pe deplin
niciodata. Ceea ce s-a intamplat insa
reprezinta o rana pe trupul Romaniei si ar fi
bine daca nu am mai zgandari-o in mod
iresponsabil, asa cum s-a petrecut si anul
acesta in 10 si 15 martie, lasand-o sa se
vindece si sa se cicatrizeze. Pentru ca,
oricum, chiar si vindecate, cicatricele
cresc o data cu trupul.
