UNIVERS CULTURAL

Distribuie pe:

LAZAR LADARIU � 75

Lazar Ladariu va implini de Buna Vestire o varsta venerabila � 75 de ani,
situandu-se cu demnitate la inaltimea ei.
Nu sunt printre cei care se lasa usor antrenat in actiuni omagiale, mai
ales in cazul celor pentru care smerenia a fost intotdeauna la ea acasa.
Dar Lazar Ladariu � omul si opera � cred ca merita cu prisosinta sa
primeasca insutit pentru cat a dat.
Este motivul pentru care aceasta rubrica, pe parcursul mai multor
saptamani, va pune in valoare personalitatea unui confrate bun conducator
de prietenie, leac pentru multe din ranile zilei.
Astfel se va putea vedea mai bine contributia de exceptie a lui Lazar Ladariu la
"Cresterea limbei romanesti/ S-a patriei cinstire�.
NICOLAE BACIUT

LAZAR LADARIU � UN SIMBOL SI O EFIGIE A ROMANISMULUI ARDELENESC!

Talentatul scriitor, coborator din stirpea aleasa a vrednicilor idiceni ai Muresului, inflacaratul patriot, demn si
neinfricat slujitor al idealurilor poporului roman � cu pana-i neobosita de gazetar, dar si cu glas netremurat, ca
parlamentar, de la cea mai inalta tribuna a Tarii �, prietenul nostru Lazar Ladariu inscrie inca o treapta pe rabojul
vietii. O treapta inalta si luminoasa!
75 de ani sunt multi: trei sferturi de veac, din care aproape cinci decenii nu s-a dezlipit de arma-i, in egala masura
admirata si temuta, simbol gazetaresc � stiloul sau, devenit proverbial �, aparand valorile Neamului si ale Patriei, sub
deviza, preluata de la inaintasul Nenea Iancu, si ea devenita proverbiala: "Cinste si gramatica�!
Lazar Ladariu este el insusi un simbol si o efigie a romanismului ardelenesc, a iubirii pentru Tara, pentru Istoria ei,
pentru eroismul acestui neam luptator pana la sacrificiul suprem aparand pamantul stramosesc si valorilor
fundamentale ale poporului care l-a zamislit.
Il cunosc de o viata de om pe Lazar Ladariu si il pretuiesc pentru darzenia lui de barbat viteaz, pentru tenacitatea
Berbecului nascut in superba zi a Bunei Vestiri, cu care apara credinta in Biserica Neamului acestuia, intaiul nascut
crestin, datinile, obiceiurile si traditiile obarsiilor truditorului roman, al carui blazon il poarta cu mandrie si noblete.
La ceas aniversar de frumoasa sarbatoare, il imbratisez cu drag si cu aleasa prietenie, urandu-i sanatate, impliniri
si putere, pentru a sta de straja la fruntariile Limbii romane, pe care cu atata iubire o slujeste, prin scrisul sau frumos,
de o viata, spre bucuria noastra, a tuturor.
La multi ani fericiti, cu cer senin si pace in suflet!
Dr. IOAN SITA

Prietenii lui Petru Maior, la a XXXIV-a editie
a Zilelor Bibliotecii Municipale "Petru Maior�

Zilele Bibliotecii Municipale "Petru Maior� din
Reghin, eveniment aflat l a a XXXIV-a editie, s-au
incheiat cu Conferinta Nationala "Petru Maior si
prietenii�, ocazie cu care organizatorii, fiind si gazde,
au intampinat cu bucurie, oaspeti exceptionali.
Primaria municipiului Reghin, prin d-na primar Maria
Precup, intr-un cadru deosebit de primitor, impodobit
sugestiv cu icoane din Laz (ale pictoritei Adriana
Homorodean) si-a exprimat onoarea de a-i avea la
Reghin pe urmatorii conferentiari, care pret de doua zile,
pentru un public elevat si interesat, au prezentat
lucrarile: Cornel Sigmirean, prof. univ. dr. Universitatea
"Petru Maior� Targu-Mures: "Corifeii Scolii Ardelene �
portrete si memorie�, Remus Campeanu, CPI dr. Institutul
de Istorie "George Baritiu�, Cluj: "Iluminism si istoriografie.
Cateva consideratii�, Corina Teodor, conf.univ.
dr. Universitatea "Petru Maior�, Tg.-Mures: "Pro si contra
Petru Maior. Secvente polemice din istoriografia
ardeleana interbelica�, Florin Bengean, prof. dr.
Universitatea "Petru Maior� Tg.-Mures: "Preocuparile
istoricului Vasile Netea pentru carturarul Petru Maior�,
Mihaela Grancea, prof. univ. dr. Universitatea "Lucian
Blaga� Sibiu: "Petru Maior despre el insusi�, Cristian
Barta, conf. univ. dr. Universitatea "Babes-Bolyai� Cluj:
"Episcopul Grigore Maior in perceptia lui Petru Maior�,
Matei Alexandru, prof. univ. fost director la Arhivele
Nationale Cluj: "Petru Maior in lumina corespondentei
sale cu Ioan Bob�, Nicolae Bolea, preot dr. Episcopia
Ortodoxa Alba Iulia: "Opera omiletica a lui Petru Maior in
mediul ortodox Transilvanean�, Ana Maria RomanNegoi, dr. Universitatea "1 Decembrie 1918� Alba Iulia:
"Petru Maior si Gheorghe Sincai, colegi de studii la Roma
si Viena (1774-1780)�, Iacob Marza, prof. univ. dr. Universitatea
"1 Decembrie 1918�, Alba Iulia: "Atitudini si opinii
fata de educatie si scoala la Petru Maior�, Larisa Fartat,
dr. Universitatea "1 Decembrie 1918�, Alba Iulia: "Aspecte
ale discursului istorico-critic in lucrarea "Tiganiada�: Ioan
Budai-Deleanu si Petru Maior�, Andreea Marza, lector
univ. dr. Universitatea "Babes Bolyai� Cluj: "Un
bibliotecar in Secolul Luminilor. Cazul Imre D�niel�, Attila
Varga, CP III, Institutul de Istorie "George Baritiu�, Cluj:
"Frati si prieteni in intimitatea Lojii. Rolul masoneriei in
coagularea elitelor transilvane (a doua jumatate a
veacului al XVIII-lea)�, Mihai A. Gherman, prof. univ.
dr. Universitatea "1 Decembrie 1918�: "Predichele lui
Petru Maior, intre amvon si tribuna�, Laura Stanciu, conf.
univ. dr. Universitatea "1 Decembrie 1918�: "Despre
prietenie si Scoala Ardeleana�, Tamasi Zsolt, conf. univ.
dr. Universitatea "Sapientia� Tg.-Mures: "Mediator intre
Stat si Biserica: sinodul national din Ungaria de la 1848
si reorganizarea Bisericii greco catolice din Transilvania�,
Aurelia Dan, dr. Institutul de Istorie "George Baritiu�,
Cluj: "Circulatia cartii in mediul scolar - premisa raspandirii
stiintei de carte (a doua jumatate a secolului al XIXlea)�,
Diana Covaci, dr. Institutul de Istorie "George
Baritiu�, Cluj: "Trambulina pentru cariera ecleziastica
greco-catolica: protopopiatul Reghin (sfarsitul
secolului al XIX-lea).
La deschiderea evenimentului, ne-au onorat cu
prezenta: scriitorul Nicoale Baciut, directorul Directiei
pentru Cultura Mures, preot protopop Teodor Beleanu
(Protopopiatul Ortodox), preot protopop Florin Boitos
(Protopopiatul Greco-Catolic), dr. Monica Avram, director
al Bibliotecii Judetene Mures, numerosul public
prezent fiind binecuvantat de Preasfintitul Virgil
Bercea, episcop de Oradea, acesta exprimandu-si
bucuria comemorarii ilustrului om de cultura care a locuit
si la Reghin 25 de ani, la 254 de ani de la nastere si 193 de
ani de la moarte.
Coordonator stiintific al conferintei a fost conf. univ.
dr. Laura Stanciu, de la Universitatea "1 Decembrie
1918� din Alba Iulia, fiica a Reghinului, preocupata
de-a lungul carierei sale stiintifice, in mod constant, de
personalitatea si opera lui Petru Maior.
Programul conferintei a mai cuprins: Slujba de pomenire
i n memoria lui Petru Maior, oficiata de un grup
de preoti greco-catolici, in fruntea carora a fost
insusi PS Virgil Bercea, l a Biserica de lemn cu
hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril�, si unde
emotia starnita a fost tulburatoare ; expozitia de carte
veche "Pe urmele lui Petru Maior�, etalata la Muzeul
Etnografic, prezentata de dr. Florin Bogdan si de
cercetator stiintific, Maria Borzan � directorul
institutiei, cea care i-a surprins in mod placut pe oaspeti,
animand muzeul cu grupuri de rapsozi populari; concert de
muzica folk sustinut de cantautorul Dinu Olarasu;
expozitie de carte veche si la biblioteca, apartinand
colectionarului Ioan Bandila Marceanu.
Parteneri ai Primariei din Reghin, ai Consiliului Local,
ai Biblitecii Municipale Petru Maior, au fost: Departamentul
de Istorie, Arheologie si Muzeologie din cadrul
Universitatii "1 Decembrie 1918� din Alba Iulia,
Muzeul Etnografic Reghin, Muzeul National al Unirii din
Alba Iulia, Protopopiatul Greco-Catolic si Protopopiatul
Ortodox, Reghin; Biblioteca Judetena Mures.
Zilele biliotecii reghinene au mai cuprins: Comemorare:
"Virgil Onitiu, la 150 de ani de la nastere�
s i prezentarea cartii: "Virgil Onitiu in cultura romaneasca�,
autor Mircea Manta, prezentata de prof. Marin
Sara si prof. Maria Pop, Expunere si expozitie: "Traditii
populare maghiare din satele limitrofe Reghinului,
farsang; semnificatia purtarii mastilor�, Expunere: "Terra,
la impactul cu potentiale civilizatii extraterestre�, invitat, g-ral
dr. Emil Streinu; prezentare de carte: "Romania,
pamant binecuvantat�, Angela Socolean, realizator de
emisiuni stiintifice la TV Bistrita; prezentari de carte
si intalnire c u scriitorii Valentin Marica si Nicolae
Baciut; expozitie: "Traditia icoanelor din Laz�, pictor,
Adriana Homorodean, intalnirea metodica zonala a
bibliotecarilor; prezentarea Programului "Biblionet �
lumea in biblioteca mea�; Proiectie film � "Din farmacia
naturii�; Premierea celor mai fideli cititori de la
Filiala din Apalina.
Vreau sa multumesc si pe acesta cale numerosului
public reghinean, in mare parte utilizatori ai bibliotecii,
pentru interesul cu care au contribuit la reusita
evenimentelor noastre!
SORINA BLOJ

Raft
POEME VERZI PE PERETI

Poetul Nicolae Baciut nu mai are
nevoie de recenzii de carte pentru a da
semn lumii ca Exista. Si exista frumos in
ceea ce face, si exista inteligent prin ceea ce
scrie, si este si generos cu colegii de breasa,
pe care ii editeaza. Daruieste pentru ca
detine o uriasa bogatie culturala.
Dar mai ales, Nicolae Baciut exista superb
prin poemele sale cu miez de intelepciune
si mereu proaspete, irepetabile,
desi scrie mai mult intr-un an decat alti
scriitori intr-o viata.
A tixit demult raftul de biblioteca cu cartile scrise si publicate,
dar Nicolae Baciut scrie cu aceeasi patima a adolescentului care
cauta in turnul catedralei din burgul Bistritei, cauta la maturite, un
poem-scrisoare din adolescenta si pe care a caligrafiat numele
destinatarului: Giovanni Papini.
Poetul Nicolae Baciut este un romantic, dar putini sunt oamenii
pe care ii cunosc si care stiu sa isi gestioneze timpul unei zile, cum
reuseste sa o faca Nicolae Baciut. Se imparte intre mangemenetul
cultural, munca editoriala, familie si masa de scris, cu bucurie, cu
pricpere si seriozitate.
Recentul volum de versuri, intitulat POEME VERZI PE PERETI, si
care a aparut intr-o forma grafica eleganta, la Editura "NICO� din
Tg.-Mures, atrage cititorul, mai intai prin titlul indraznet, parafrazand
sintagma ce nuanteaza starea de visare fara de limesuri lumesti.
Apoi, citesti poemele. Frumoase. Calde. Curgatoare pe firul ideii,
si prinzi aripa versului, apoi netezesti hartia paginii si treci mai
departe. Fiecare poem este un test la nemurire, un sublim esantion
de viata.
Dar ce ar fi o carte de poezie fara dragoste? Si volumul de fata
este smaltuit frumos in culori ca de apa, este prezenta iubirea si
candoarea, linistea si impetuoasa cautare a perfectiunii umane. O
spirala a vietii se desprinde in volute de imni adresati viitorului, dar
viitorul se coaguleaza din prezentul cautarilor febrile si din trecutul,
peste care, Nicoale Baciut calca cu pasi de poet autentic. Dar, ce
spun eu: poet autentic? Nicolae Baciut este poet pana in inima,
dincolo de viata si dincolo de moarte, in saracie si in bogatie, a jurat
si asa isi traieste zilele, cu Poezia de mana.
,,Eu nu ma joc de-a scrisul�, imi spunea odata, si pentru a ramane
statornic in aceasta meserie de credinta, Nicolae Baciut extrage
din macinisul cotidianului, scoate esenta intamplarilor si le
aureoleaza cu lumina poemului. Nimic in plus si nimic in minus, nu
exista ceva ce ar putea stirbi din rotunjimea poemului. Sigur, talentul
indubitabil, dar si exercitiul scrierii, ca o osanda constient asumata,
dau nota de universalitate si bogatia poemului.
Singuratatea fertila, ce pare a fi mers bine cu poezia dintotdeuna,
nu se simte in poemul baciutian, aici cuvintele sunt rotunjite si daruite
ca merele din pomul cel bun. Si poetul nu e singur, si iarasi infloreste,
rodeste sintagme cu intelesuri ce se doresc descifrate.
Pe coperta a 4-a citesc:,, Tu nu ai varsta/ Tu esti fara timp;/ te
apleci si miorsi/ florile din fotografie� � este un fragmentul din poemul
daruit Carinei. Nici nu trebuie sa ne intrebam noi cine este Carina.
Poate fi foarte bine si un nume comun, o licenta poetica, dar aici,
Carina este bucuria, este minunea care face legatura genetic si
spritual, intre varsta poetului-bunic si cea a nepoatei, pentru si
despre care poveste, poemul se scrie ca o miruire. ,,(...) vorbesti in
limba ta/ pe care nimeni nu o stie�.
La pagina 42, poemul Varste este dedicat tatalui plecat in Cer. Si
iata cum, pe scari diferite se poate lua in calcul transcendenta nu
doar virtuala, a omului-poet, care scrie si traieste, traieste si scrie
intr-o simbioza perfecta.
Stampe elegante si chintesenta a marturisirilor, poemele din acest
volum adauga falii peste falii la trainicia operei literare semnata de
Nicolae Baciut.
Nu doar locurile comune prind lamura de poezie aici, esentele
vechii culturi si filosofia lumii adunata din carti, sunt puncte de
sustinere a eului creator. Poemele se citesc fara poticneli, datorita
tehnicii perfecte. Poemele nu te lasa nepasator, si te bucuri si urasti,
visezi la lumile interzise muritorilor de rand.
Asa dupa cum se vede la finalul fiecarui poem, este trecuta o
data si (uneori) un loc, ca o certificare a nasterii poemului in sine,
dar noi stim ca acele strofe de poezie au fost purtate sub camasa
christica, in inima, multa vreme mai inainte de-al scrie pe Poet, si el,
Poetul sa le treaca pe hartie. Nicolae Baciut este sigur pe propria-i
menire. Scrie oriunde, oricand, scrie pentru ca altminteri nu ar mai
putea sa respire.
,,Poeme verzi pe pereti� este o mostra lirica de intrebari la care
Nicolae Baciut cauta cu febrilitate raspunsuri la intrebarea veche
de cand lumea: ,,...pentru cine sa pregatesc vitelul cel gras?�
(Poemul risipitor).
MELANIA CUC

Ferestre

Mi-ai dat, Doamne

Mi-ai dat, Doamne,

cuvinte

si nu le pot pe toate folosi;

mai multe raman in morminte

decat as putea eu

rosti.

Mi-ai dat, Doamne,

vesminte

si nu ma pot inveli;

mai multe raman

nepatate

si nu ma mai pot

marturisi.

Pe mine, Doamne,

mie m-ai dat

si nu-mi ajung,

intre credinta si pacat.

30 ianuarie 2012
NICOLAE BACIUT

Lasă un comentariu