Un Sfant foarte daruit de Dumnezeu,
spovedea intr-o zi o sarmana
femeie, care se obisnuise a prelungi
spovezile, povestind o multime
de lucruri nefolositoare, ba
chiar se dezvinovatea, dand vina
pe barbatul sau. Sfantul o intrerupe,
ii spune sa-si marturiseasca
numai pacatele sale si
nu mai mult. Dar, in zadar caci
ea urma tot ca mai inainte. La
sfarsit sfantul ii zice:
- Bine, vei face pocainta urmatoare:
pentru pacatele tale vei spune
un "Miluieste-ma Dumnezeule� si
pentru pacatele sotului tau vei posti
trei zile numai cu paine si apa.
Femeia uimita, ii raspunse:
- Dar n-am facut eu acele pacate,
ci sotul meu: deci el trebuie sa-si
faca pocainta.
Iar Sfantul i-a raspuns:
- E adevarat ca barbatul tau a
savarsit acele pacate, dar tu le-ai
marturisit si de aceea tot tu trebuie
sa faci pocainta.
Apoi Parintele s-a ridicat in
picioare si n-a mai ascultat-o.
(Din volumul "La usa raiului nu
se sta la rand�, in curs de aparitie
la Editura "NICO�.)
Parintele
GHEORGHE SINCAN,
paroh la Targu-Mures
