TARNAVENI, INVATAMANTUL TEHNIC „ TRECUT SI PREZENT (I)

Orasul Tarnaveni este unul
dintre cele mai vechi asezari din
bazinul Tarnava Mica, la incruci
sarea drumurilor romane care
duceau la Potaisa (Turda) spre
asezarile din Valea Muresului
(Iernut, Cipau, Cristesti), spre
Medias (Bratei, Sighisoara,
Copsa Mica), spre Blaj, Apulum
(Alba Iulia). Istoricul localitatii
Tarnaveni dateaza de la inceputul
veacului al XIII-lea ca o
localitate de tip rurala in apropierea
localitatilor pur taranesti
de la Bozias, Adamus, Cornesti.
La sfarsitul secolului al XVI-lea
localitatea regasindu-se sub
denumirea de "Opidum� (targ).
Din anul 1610 pana in anul 1712
localitatea Tarnaveni devine
sediul permanent al Comitatului
Tarnava.
Dezvoltarea industriala a
Diciosanmartinului de ieri,
Tarnaveniul de azi incepe in anul
1912, cand dintr-o comuna urbana
devine oras, urmare a prospectiunilor
si identificarii unor importante
resurse de gaz metan,
in satul Botorca, actualmente
cartier al municipiului Tarnaveni,
si localitatea Copsa Mica de
langa Medias.
Inceputurile invatamantului
tehnic din Tarnaveni dateaza insa
de prin anul 1873-1874 printr-o
Scoala Superioara Economica,
consecinta a dezvoltarii industriale,
din ce in ce mai accentuate
pe acest teritoriu. Inca din anul
1889 - 1891 au functionat doua
ateliere de ucenici industriali
cu predare in limba maghiara,
care pregateau meseriasi in
profile de: mecanici, croitori,
pantofari, brutari etc. Necesari
in dezvoltarea activitatilor industriale,
conturate din ce in ce mai
mult in anul 1916, cand se remarca
si Gimnaziul Public, actualul
Gimnaziu de Stat "Traian�. Atelierele
de Ucenici Industriali
cuprindeau elevi din toata zona
Tarnavei Mici, sustinute de cele
doua importante Societati
Industriale, "Nitrogen� cu activitati
de productie a unor produse
clorosodice si amoniac si,
"Mica�, care prelucra minereurile
cupro-aurifere din Bazinul minier
Baia Mare.
In anul 1919-1920 atelierele de
ucenici industriali se unesc functionand
sub denumirea de Scoala
Profesionala de Ucenici, devenind
cunoscuta in toata tara, cuprinzand
un numar de 200-230 de elevi,
ucenici in meseriile de mecanici,
lacatusi, tinichigii, sudori, operatori
chimisti, viitori si vestiti meseriasi ai
Tarnaveniului, care ulterior au
contribuit serios la dezvoltarea
industriei orasului si in toata tara,
indeosebi la dezvoltarea industriei
chimice. Scoala Profesionala de
Ucenici, la vremea aceea (directori:
Diaconescu Teodor, ing. Bogdan
Vasile, ing. Deleanu Ioan 1948-1949,
Coman Ioan 1950, Rosianu Vasile
1951) a functionat in incinta celor
doua societati industriale "Nitrogen�
si "Mica�, ulterior Combinatul
Chimic Tarnaveni.
In armonie totala cu dezvoltarea
vertiginoasa a industriei chimice,
Combinatul Chimic Tarnaveni devine
pionier al acestei industrii, sub
patronajul Ministerului Industriei, in
anul 1948 se infiinteaza Liceul
Tehnic de Chimie, pentru ca numai
dupa un an sa devina Scoala Medie
Tehnica de Chimie, profilata in mod
special in pregatirea tehnicienilor
chimisti cu principalele specialitati:
electrotermie, respectiv fabricarea
carburii de calciu, cunoscutul
carbid, exportat de la Tarnaveni
peste tot in Europa, Asia, Orientul
Mijlociu si Africa, si fabricarea
acidului sulfuric, produs de baza
in industria chimica, fabricat si
la Tarnaveni. In perioada anilor
1948-1955, cand directori ai acestei
scoli au fost ing. Bogdan Vasile
(1950-1953) si ing. Ungureanu
Eugen (1953-1955), Scoala Medie
Tehnica de Chimie, fara sa aiba o
baza materiala solida, a pregatit
tehnicieni chimisti de mare
valoare, care si-au adus o mare
contributie in marile Combinate
Chimice din tara: Borzesti-Onesti,
Navodari, Ramnicu-Valcea, Turda,
Copsa Mica, Turnu Magurele,
Targu-Mures, Arad si in mare
masura Combinatul Chimic
Tarnaveni, dar si peste hotare:
Egipt, Siria, Iran, Irak.
La baza succesului pregatirii
teoretice si practice a acestei
scoli au stat profesori si ingineri
valorosi cu vasta experienta in
productie, care au detinut functii
importante in cele doua mari
Societati Industriale "Nitrogen�
si "Mica� si apoi Combinatul
Chimic Tarnaveni, ateliere de
practica si sectiile de productie
de pe platforma Combinatului
Chimic in care elevii erau integrati
dupa un program adecvat
direct la fabricarea unor produse
(acid sulfuric, saruri, sulfat de
aluminiu, alumina hidratata etc.),
imbinandu-se foarte bine teoria
cu practica si in mod deosebit
cu disciplina.

PETRU LECHINTAN,
Tarnaveni

Lasă un comentariu