Note de calatorie
Coreea de Sud, o tara aflata la marginea Terrei

Din capul locului, trebuie sa precizez ca, toamna
trecuta, eu am ajuns in Coreea democratica si, in niciun
caz, in Coreea de Nord, cu regim comunist, din care
numai in 2013 s-au refugiat in Sud 1.500 de cetateni.
Coreea de Sud se afla la o distanta de aproape 9.000
de kilometri de Romania (pe cale
aeriana) si ocupa jumatate (fireste,
sudica) din Peninsula Coreea,
fiind marginita de Coreea de Nord,
Oceanul Pacific, Marea Galbena
si Marea Japoniei. Capitala tarii
este Seul, care, impreuna cu
suburbiile are 15 milioane de
locuitori. Limba oficiala e coreeana,
religia oficiala � budismul: suprafata
� peste 117.000 kilometri patrati
(aproximativ jumatate din suprafata
Romaniei), pe care traieste o
populatie de peste 40 de milioane de locuitori (dublu,
fata de Romania): moneda este won-ul (un dolar, egal
cu 1.200 woni, iar un euro, egal cu 1.400 woni). Ziua
Nationala este sarbatorita la 15 august, stabilita dupa
razboiul fratricid (intre Nord si Sud), care a durat trei
ani (1950 � 1953), incheiat cu armistitiul de la
Pamunjon, in care fortele armate ale Statelor Unite,
sub egida ONU, s-au angajat sa sprijine guvernul sudcoreean.
Ajutorul american a fost si este de
neconstestat si vizibil, transformand tara intr-una din cele
mai moderne state ale lumii.
Ocupatia de baza a sud-coreenilor este cultura
orezului, urmata de pescuit, avandu-se in vedere
imensitatea luciului de apa care inconjoara tara. Cu toate
acestea, nici industria nu este neglijata, intrucat Coreea
de Sud dispune si de insemnate resurse minerale. Un loc
aparte il ocupa comertul cu renumitul ginseng � o planta
medicinala, care rivalizeaza cu catina noastra.
In privinta infrastructurii, aceasta este foarte bine
pusa la punct, Coreea de Sud dispunand de autostrazi
cu... zece benzi de circulatie. Pe de alta parte, chiar in
ultimele saptamani ale anului trecut, s-a lansat la apa
cea mai mare nava comerciala din lume, fapt consemnat
si de mass-media din Romania.
Din punct de vedere politic, statul este o republica
prezidentiala, presedintele fiind ales pe o perioada de
sase ani. In prezent, presedintele Coreei de Sud este o
femeie - Park Geun-hye - foarte energica. Ea este fiica
fostului presedinte, care a fost impuscat de opozitie. O
perioada, tara a fost condusa interimar de catre
vaduva celui ucis ca, mai apoi, fiica acestuia,
candidand anul trecut la Presedintie, sa fie votata de
un numar impresionant de sud-coreeni.
In alta ordine de idei, la intrebarea "De unde pana
unde ai ajuns tu in Coreea de Sud?�, ca sa ii citez pe
aproape toti cunoscutii mei, le
raspund, invocand vorba de duh
care zice ca: "Nu intotdeauna
este pentru cine se pregateste,
ci pentru cine se nimereste�,
aceasta adeverindu-se si in
cazul meu. Cu toate acestea,
mana Atotputernicului, orice
s-ar spune, a fost hotaratoare,
daca am in vedere ca, initial, au
fost desemnate alte doua personalitati.
Insa, din motive obiective,
nu au mai putut pleca. In
atare situatie, am fost contactata eu ca sa merg la
Congresul de Medicina Alternativa din Coreea de Sud,
fapt pe care il consider pe cat de onorabil, pe atat de
responsabil, acela de a reprezenta, alaturi de doamna
Eugenia Pop-Lee, Romania.
Asadar, dupa ce am fost contactata telefonic de la
Seul pentru a-mi da acordul, am acceptat fara cea
mai mica ezitare, desi nu calatorisem niciodata cu
avionul! Imediat am intrat in febra pregatirilor,
expediind electronic documentele necesare, diplomele
si alte materiale, inclusiv o plansa cu plantele
medicinale (culese, cu sarg si dragoste) de subsemnata,
pentru ca, la data stabilita (4 septembrie 2013), sa nu
intampin greutati la trecerea ceaiurilor la granita.
Venind si ziua "scadentei� in care trebuia sa zbor, am
plecat spre Seul, cu o escala de trei ore la Amsterdam,
dupa care am zburat continuu noua ore, pana la destinatie,
cu un avion imens, supraetajat, cu patru motoare, cu un
interior ultramodern, confortabil si elegant, comparabil cu
luxul de pe vaporul Titanic de acum o suta de ani. In timpul
zborului, am urmarit cu mare interes (nu am pus deloc geana
pe geana) datele tehnice, afisate continuu pe un ecran,
privind traiectoria zborului. Asa am constatat ca am
traversat teritoriile Rusiei, Chinei, Mongoliei si, in final, al
Coreei de Sud. Viteza de zbor a fost mereu intre 900 si 1.000
de kilometri pe ora, la o altitudine de peste 10.000 de metri.
Cand am trecut peste acoperisul lumii � Himalaya,
temperatura era de... minus 61 de grade.
Cat despre primul contact cu sud-coreeni si tara lor,
voi reveni in articolele viitoare.

Lasă un comentariu