"EL E STAB„ Parodie dupa "El Zorab„,

de George Cosbuc

Colectia: TEXTE UMORISTICE

La Ponta vine un chinez,

C-un singur gand, c-un singur crez:

- Sunt, Ponta, neam cu Jiang Zemin

Si tocmai din Beijing eu vin

Aci, sa te salvez.

Romanii tai de foame mor,

E vai de mama mamii lor;

Si de furat indelungat,

Bugetului voi i-ati secat

Al banilor izvor!

- Ai mei pierduti sunt, Li, cam toti:

O ducem bine cativa hoti,

In rest poporul e sarac,

Da-mi bani, daca-l gasesti pe plac,

Da-mi numai cat socoti!

- Un miliard, pe loc, primesti?

- O, Li, asa de darnic esti?

- Mai mult de-atat e visul meu!

- Ah, sa-ti intoarca Dumnezeu,

Atat cat investesti!

- Romanii, Ponta, sunt putini,

Si sunt cam lenesi, cam blajini
De-acum, de-acum vor fi scapati,

De-acum vor fi si ei bogati,

Cu bani de la straini!

Vor huzuri in tuici si fum,

Vor sta la barfe langa drum,

Camara lor se va-ntrema,

Si vor avea si ei ce da

Copiilor de-acum!

Se-nclina Ponta pana jos,

Gandind la marele colos;

Se face-n graba un contract

Si Li semneaza pe-acel act

Si Ponta, bucuros.

El ia contractul cu mult foc,

Si pleaca, beat de-atat noroc,

Si-alearga dus de-un singur gand,

Sa-si ia nevasta, tremurand,

S-o stranga de mijloc.

O, Daci, sotioara mea,

De-acuma nu te-or injura

Calici la fiecare pas

Si nici lozinci de bun ramas

Ei nu vor mai striga!

Pe Victoras al tau cel bun

Il vei vedea, din nou, nebun,

Trecand ca soimul cel usor

La vreun raliu, mergand in zbor

Si-i vei pofti: Drum bun!

Pleca si Li si-n cativa ani

Venira si chinezi si bani,

Facura drumuri de transport

Si piste de aeroport

Si case la tarani.

Veni chinez dupa chinez,

Faceau plantatii de orez,

Si sate mari, in stilul lor,

Si chiar orase-ntregi, sa mor,

Chiar nu exagerez!

Si-ncet, incet ne-am colorat

In galben pal, in galben plat,

Si peste tot vedeai copii,

Cu perii tepeni si negrii

Si ochiul inclinat!

La noi acuma Lina-i Lei

Si Luminita e Limei,

Ion e Huan, Mihai e Ming

Vasile-i Wan si Linu-i Ling

Si Mihnea e Mingmei.

Si nu mai vine Mos Craciun,

Batranu-acela bland si bun

Si nu auzi colindatori,

Copile mandre si feciori

In seara de Ajun!

Si n-auzi doine din caval,

Strigari n-auzi din deal in deal,

Nu vezi pe scene calusari

Cu tricolor si cu itari,

Nici nai si nici tambal!

Se bea de-acuma maotai

In loc de tuica. Sa ma tai

De ma ating de vinul lor!

De Murfatlar imi este dor

Si nu vreau niciun ceai!

Vazu si Ponta ce-a facut

Si sta adesea abatut;

De-acum era barbat matur

Si cand vedea ce e in jur

Simtea un junghi acut.

- Ah, Doamne, cat ma rusinez,

Cat plang, cat sufar si oftez:

De-acum, poporul meu roman

Pe tara nu mai e stapan,

Stapan e cel chinez!

Stramosii ma vor blestema:

Tu ce-ai facut cu tara ta?

Umputa-i toata de chinezi,

Pe unde mergi doar galbeni vezi

Si nu vor mai pleca!

Ia Ponta primul charter si

Se duce-n China, drept la Li,

Si pe un ton politicos,

Dar, oarecum, de sus in jos,

Incepe a-i grai:

-Sa-ti iei chinezii inapoi,

Ne-am saturat de-acum de voi,

Eram un vechi popor crestin,

Iar azi la Budha se inchin�

O parte dintre noi!

Ah, Li, pentru poporul meu

L-am renegat pe Dumnezeu
Ai inima! Tu poti sa ai

Chinezilor pamant sa dai,

Pe unde vrei, dar eu?

Sa plece-asa cum au venit,

Contractul l-am indeplinit!

Veti mai gasi un stat sarac,

Si-un prim-ministru prostanac

Si tanar aiurit!

Se-ncrunta Li: - Tu esti nebun?

Tu vrei acuma sa le spun

Sa plece-n graba? Chiar asa?

Tu crezi ca ei s-ar astepta

Pe drumuri iar sa-i pun?

O, Ponta, te-ai trezit tarziu,

Acolo, dupa cate stiu,

De-acum suntem majoritari...

De nu iti place, sa te cari

La poli sau in pustiu.

Lasă un comentariu