Am intors inca o fila a calendarului
si un neam intreg
romanesc am intrat in cea mai
frumoasa saptamana a anului
2013! A mai ramas foarte putin
si, din nou, colindele vor rasuna
la geamuri si in cer, incantand,
deopotriva, sufletul si inaltul.
In acest mohorat inceput de
mileniu, cand, ca de fiecare
data, colindele devin coroane
de lumina, cand din adancuri
vin toti cerbii cu stele in
coarne, in frunte cu Ducipal
inaripatul, pomii parca pleaca
in vazduh, iar copiii cu glasuri
de clopotei vin, la geamuri, pe umerii
stramosilor lor.
E vremea colindelor! Pios si bland, vin
colindele in seara unica si sfanta, oblojind,
parca, o rana a Neamului. Deodata si frigul
se topeste de rasunetul lor, cu rugile prin
timpul risipindu-si neaua printre copacii
albind de promoroaca.
In limba sfanta cantate, in graiul, dulce
ca mierea, al vesniciei noastre, dinspre
sate, orase, munti, paduri si ape, din zari,
prin cerurile si mai albastre, la ferestre cu
flori domnesti si gutui, vor rasuna iar
colindele la marea sarbatoare a crestinatatii
- Nasterea Domnului Iisus Hristos, odata cu
cuvintele stiute: "Noi il laudam / Lui ne
inchinam / Cu credinta mare.�
Prin iarna asta fara ninsori, unde cuvintele
limbii sfinte, din stramosi mostenire fara
moarte, zboara intre ceruri si pamant, venind
spre noi cu doina si legenda, cu rugile
noastre, colindele se ridica din biserici, nu
doar din piatra, caramida si lemn, ci si din
osul stramosilor zidite. Acolo unde si sfintii
de pe pereti ne zambesc, de dincolo de lupii
pandind pe la margini de zapezi, razbat versurile
fratelui si prietenului poet-academician,
basarabeanul Nicolae Dabija: "Din satul undeam
fost baiat, / colindele, pana la mine, / abia de
mai razbat.� Ne bucuram, cu fratii de dincolo de
Prut, ca impreuna, dupa ce limba oficiala de stat
a devenit, in Basarabia, limba romana, incepand
din acest decembrie 2013, vom sarbatori, ca
romani, si Craciunul, la 25 decembrie, impreuna!
Pentru ca fratii sunt frati! Avem aceeasi credinta,
limba si acelasi Tricolor, ne inchinam, ne spunem
rugaciunile impreuna, ca oameni liberi. Nu
spunea, tot el, fratele poet: "Libertatea are
chipul lui Dumnezeu!�. O tara, nu doua, spune
aceeasi rugaciune!
Iar cand, in seara sfanta, vom auzi, iarasi,
glasurile de clopotei ale copiilor, parca ingeri
colindand in cer, si o lacrima va picura in tarana
pentru cei dusi in subpamantul vesniciei, sub
stele impodobind cerul, deopotriva cu secundele
si ele gazduind vecia, sa ne amintim si de cei mai
tristi ca noi, iar cand in pahare vor picura licar
de lumina si margele de margaritar, sa ne spunem
impreuna: "Si nu uita, cand esti voios, / Romane,
sa fii bun!�.
Sarbatori fericite! La multi ani!
