PETRE CURTICAPEAN „ "INTARSIE PE SUFLET„, Ed. Nico, 2013"/>

CARTILE "PUNTILOR DE LUMINA„
PETRE CURTICAPEAN „ "INTARSIE PE SUFLET„, Ed. Nico, 2013

"Mobila si durere� !?!
"Intarsie pe suflet� isi intituleaza Petre
Curticapean volumul de versuri de fata,
apeland, in mod mai putin obisnuit, la un
termen definind o tehnica de... "chirurgie
plastica� a mobilierului de lux ori a unor, mai
mici sau mai mari, stravechi ori moderne,
obiecte de decor sau cult. Caci metoda de
decorare prin intarsie este cunoscuta inca
din Antichitate, in mormantul din piramida
faraonului Tutankhamon descoperindu-se
mobilier decorat cu intarsie de pietre
pretioase, aur, fildes etc.

Nu doar Egiptul, ci si in palatele
somptuoase ale Orientului � in Persia, India,
China, Japonia �, mesteri neintrecuti
imaginau cele mai diverse tipuri de piese
cu intarsii scumpe, de la paviment parchetat
cu lemn, pana la mobilier, casete, relicvare
folosite in ceremoniile religioase etc.
Petre Curticapean ne propune, insa, nici
mai mult, nici mai putin, o � "Intarsie pe
suflet�, fiindca, sugereaza el: "Poezia
adevarata/ imi pare/ ca o/intarsie pe suflet,/
ca o/ incizie simbolica/ spre adancimile/
insondabile/ ale sentimentelor./.../�
("Sugerare�).

Indrazneata si.... dureroasa alegere a
"materialului�, daca ne gandim ca furnirul
era, si a ramas, principala materie prima
folosita la intarsie, ca si, mai rar, ce-i drept,
coltii de elefant - fildesul, carapacea de
broasca testoasa, metale fine etc., aplicate
pe suprafete de lemn exotic, de la albul de
cimsir pana la negrul de abanos.
Temerar, asadar, demersul poetic al
ardeleanului cuminte, introspectiv, pe cat
de romantic, pe atat de discret: "nu-mi
place/ sa ma expun/ nici privind implinirile/
si nici dorintele/ .../ daca as face-o/ as avea
senzatia/ ca ma expun gol/ in fata oamenilor/
or, tocmai pentru a evita/ o astfel de
senzatie,/prefer sa-mi cenzurez/ toate
dorintele/ si sa le ascund/ chiar si de mine�
("Dorinte ascunse�); "Si ne-om iubi topindu-ne-n
amurguri/ Vom saruta intaii zori roscati/
Privind eternitatea cum se scurge/ In brazi
suiti pe creste, in Carpati// Vom obosi
privindu-ne in suflet/ Prin ceata despuiata
din valcea/ Strivindu-ne-n imbratisari
proscrise/ Adanci ca ochii tai de peruzea//
Apoi ne vom ascunde-ntre petale/ Sau dupa
fulgii de omat divin/ Ne-om cufunda-ntre
stelele din ceruri/ Cu care ne vom contopi
deplin� ("Si ne-om iubi�).
Sa explicam! Cel mai simplu tip de intarsie
foloseste doua foi de furnir, lipite temporar
intre ele, taiate cu un firez
fin. Rezulta doua panouri,
contrastante, cu acelasi
design. Acesta va fi ulterior
decupat, lipit, lacuit etc. Are,
oare, sufletul Poetului, duritatea,
culorile si, mai ales,
toleranta la durere pe care o
implica stravechiul ritual de
incizie asupra lemnului, unde
ascutimea si finetea lamei
de cutit sunt de importanta
capitala? Sa vedem: "Ciudatele
mele/ rastigniri/ cioplite
in corpul/ copacilor/dormiteaza/
in imensitatea parcului,/
trimitand spre vesnicie/
rasuflarea lor/ muta si
trufasa,/ vrand, parca,/ sa
spuna ca/ nimic nu e vesnic/
decat ele� ("Vesnicie�).

Aflam de la specialistii de
azi ca procesul de marchetarie
(taierea furnirului pe desen) si intarsiere
era scump, necesitand o buna perioada de
timp pentru cunoasterea si invatarea tehnicilor.
"Diverse tipuri de esente de lemn
exotic erau importate, apoi taiate sub forma
de furnir de diferite grosimi, in functie de
perioada, apoi asamblate pe suportul de lemn
cu clei de origine animala, si, in final, slefuite
si finisate cu shellac sau ceara.�
Multa truda pana a atinge maiestria! Dar
ce satisfactie! "Traiesc acut sentimentul ca/
nu sunt decat/ un biet ostatic/ in razboiul
cumplit/ in care poezia/ isi cerne alesii.// Miajunge,
totusi,/ gandul/ ca am ajuns/ printre
cei triati.// E-un sentiment/ fericit/ de implinire�
("Ostatic�); "Incerc de-o viata/ sa
domesticesc/ niste naravase/ insecte/ si sa
le fac/ sa se aseze/ in forma dorita.// Cred ca
era mai usor/ de dresat/ elefanti sau/ hipopotami.//
Dar satisfactia/ de a vedea/ micile
litere-zburatoare/ angrenate in stol/ sau
aranjate/ in pagina/ e mult mai aleasa/
estetic./.../ ("Litere�).

In Roma antica se folosea o mare varietate
de esente de lemn, in special lemn exotic,
importat, taiat sub forma de furnir. Este o
informatie interesanta, desi controversata,
fiindca imi imaginez ca un colos precum
Imperiul Roman nu era nevoit sa importe (!), ci
lua cu japca din teritoriile cucerite. Pliniu cel
Batran aminteste despre piese de mobilier
din lemn... comun, la Roma, decorate cu "o
coaja de lemn scump�. Inevitabil, gandul ma
poarta catre codrii de nepatruns, altadata, ai
Daciei Felix, "mana cereasca�,
de mii de ani, in egala
masura, pentru navalitori,
cuceritori si vanzatori de
tara. "Privesc/ inspre paduri/
urmele verii/ pastrate-n
toamna.// Printre crengile
plopilor/ despuiate de frunze,/
oamenii/ imbracati in
culori vii/ par fantome mecanice/
miscandu-se fara/ un
scop si un sens anume,/ ai
crede chiar fara rost/ - nuante
de iarba/ arsa de seceta/
plang asfintitul -/ alaturi de
stafiile/ celor in costume
cernite/ si care-si plimba
batranetea/ sub razele calde/
ale soarelui�/.../ ("Alaturare
ciudata�); "visez sa-i
intalnesc pe acei oameni/
adevarati/ carora sa le spal
picioarele/ cu gandurile
mele/ cele mai curate/ multumindu-le/ pentru
ca exista/ si pentru ca i-am intalnit� ("Vise...�);
"s-atarna migrene/ la margini de lumi/ umbrind
voiosia/ din suflet/ si raspandind/ in jur doar
miasme/ la toate s-adauga/ o ciudata lehamite/
de tot si de toate/ desigur trec/ printr-o pasa
proasta/ singura cale e/ iesirea in lume/ acolo e
atata disperare/ incat/ iti revii usor� ("Migrene�).
Vremea a trecut, intarsia a ramas, traversand
Evul Mediu si epocile urmatoare cu
gratie si stralucire. "La Florenta, in 1478,
existau 84 de ateliere de �intarsiatori� si alti
decoratori de mobilier de lemn. Giorgio Vasari
vorbea despre perspectivele construirii
desenului pentru intarsie avand cel mai
vechi subiect Catedrala din Siena (1503) si
usile �Camerelor lui Raphael�� de la Vatican�.
In Germania secolului al XVI-lea, in atelierele
de la Ausburg, mobilierul va fi decorat cu
ornamente si imagini. In aceeasi perioada,
apare si in Anglia marchetaria cu furnir colorat,
utilizandu-se, insa, o paleta restransa de
esente deschise si inchise la culoare, in
principal verde si rosu.

Un pas important in prelucrarea materialelor
ce compun marchetaria (pana acum taiate cu
dalta) avea sa fie descoperirea traforajului,
la mijlocul secolului al XVI-lea.

In 1640, orasul belgian Antwerpen devine
faimos datorita cabinetelor furniruite si decorate
cu baga si abanos. Dar marchetaria era
folosita si de vecinii olandezi, celebre fiind
atelierele din Amsterdam, unde, pentru
cabinetele luxoase, inca de la sfarsitul
secolului al XVI-lea, se produceau cele mai
spectaculoase piese de mobilier, cu
ornamente florale pe furnir din lemn de
trandafir si abanos.

Un alt tip de desen in tehnica intarsiei
este arabescul, preluat de asemenea de
industria mobilei, inspirat din modelele islamice,
utilizand doar doua tipuri de lemn, unul
pentru desen, si celalalt pentru fundal.
In secolul al XVIII-lea, in Franta, apare
decorarea cu motive geometrice, numita
parchetarie. De acolo deriva si termenul
de parchet, atribuit ulterior dusumelelor
noastre.

La mijlocul secolului al XIX-lea a inceput
utilizarea traforajului mecanic, care permite
acoperirea unor suprafete mai mari cu
furnir, devenind ulterior o extrem de
populara si accesibila forma de decorare
a mobilierului.

Putem vorbi mult si bine despre intarsie,
despre tehnicile spectaculoase ale artizanilor
de pe toate meridianele, despre
splendidul mobilier romanesc � altadata fala
exportului, despre fabricile de la TarguMures, Arad, Bucuresti etc., etc., astazi pe
butuci, ca intreaga industrie a acestei tari
aflate in cadere libera, despre "Mobila si
durere� (titlul unei comedii de Teodor
Mazilu, care se mai joaca si acum, la Teatrul
"Nottara�, in regia Alice Barb, si in care se
moare la final!), dar nici mobila, nici durerea
nu constituie subiectul tentativei mele de a
prefata volumul de versuri al lui Petre
Curticapean, minunat ilustrat de graficianul
Mihai Panzaru � PIM, el insusi un poet al
imaginii.

In loc de orice alta incheiere, invitatie,
totodata, la lectura, aceasta frumoasa �
antologica, in acceptia mea � poezie din
volumul care, ca de obicei, �"se dedica
nepotilor Sabin, Codin, Alina si Calina�:
"Amurguri transilvane�. "Amurguri pasc pe
dealuri obosite/ Cand vulturii se-ncaiera-n
inalt/ Si umplu valea plina de ispite/ Topite
in structura de bazalt.// Coboara ceata-n
burguri transilvane/ Si plang oierii-n fluiere
doinind/ Se-ogoaie forfota dinspre saivane,/
Torcand alene vise rand pe rand.// Dinspre
fanete se ridica-n slave/ Taceri trezind
invidie in cer/ Desprinse de pe Mures si
Tarnave/ In somn molatic se topesc si pier.//
Poetului ii mai ramane vreme/ Sa cearna-n
rime iedera si vin/ Sa le imbrace-n straie de
poeme/ Odajdii sa le-atarne din senin�.
"Carte frumoasa, cinste cui te-a scris!�

PETRE CURTICAPEAN „ "INTARSIE PE SUFLET„, Ed. Nico, 2013">

Lasă un comentariu