"MULT E DULCE SI FRUMOASA...„

Stratul limbii romane (XXII)

Noua � numeral cardinal. Numarul care are in
numaratoare locul intre opt si zece; se indica prin
cifra 9 (sau IX) (Lat. novem) Numarul noua intra in
expresia a avea noua vieti (sau suflete) = a fi foarte
rezistent sau foarte viteaz. A avea noua baieri la
punga = a fi foarte zgarcit. Peste noua mari si (noua)
tari = foarte departe.

De la numeralul cardinal primar noua se formeaza
numerele ordinale: al noualea, a noua.

Om ca badea nu se vede/(�) Asa mandru si frumos;/
Poti sa cauti noua mari,/Noua mari si noua tari. (Jarik
Barseanu)

"� Trecu o luna, trecura doua, trecura noua si
imparateasa facu un fecior alb ca spuma laptelui, cu
parul balai ca razele lunei. Imparatul surase, soarele
surase, in infocata lui imparatie (�). Si-i puse mama,
numele: Fat-Frumos-din-Lacrima.� (Mihai Eminescu)
In Gramatica Academiei (vol. I, p. 189) numarul noua
si numerele trei si sapte sunt considerate numere
magice, referirea facandu-se, desigur, la literatura
populara.

"A fost odata ca niciodata (�) pe cand se potcovea
puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de
fier si s-arunca la slava cerului de ne aducea povesti�.
(Tinerete fara batranete si viata fara de moarte).
In "poemul horei� cum i s-a spus baladei (din ital.
ballare = a dansa) Nunta Zamfirei, de George Cosbuc,
ne surprinde amploarea evenimentelor: "Iar cand a
fost de s-a-mplinit/Ajunul zilei de nuntit./Din munti si
vai, de peste mari,/Din larg cuprins de multe zari/
Nuntasi din nouazeci de tari/S-au rascolit�.

a rascoli (cu sensul de a se misca, a se starni din
locurile lor, de pe tronurile si din imparatiile lor). "S-au
rascolit� si mai tare pentru ca "doamnele grabit au
prins/Sa se gateasca dinadins/Ca niciodat�.�

"Iar mai spre-amiaza, din departari,/Vazutu-s-a
crescand in zari/Radvan cu mire, cu nanasi,/Cu socri mari
si cu nuntasi,/Si nouazeci de feciorasi,/Veneau calari.�
Desigur, stimati cititori, nunta Zamfirei cu printul
rasaritean Viorel nu avusese loc intr-o perioada a
anului de post (cum e acum, cand apare tableta),
"Tatal lui G. Cosbuc era popa greco-catolic, Sebastian,
mama, Maria, era fiica preotului Luca din Telciu. Mai
toti ai familiei � frati si cumnati � erau capete cu lumina
si popi� (G. Calinescu, Istoria literaturii romane,
Editura Minerva, Bucuresti, 1982, p. 583).

Semnatara acestei tablete lucreaza (cum stie si
poate!) la "stratul limbii romane�, fara sa tina seama
de evenimentele care i-ar schimba traiectoria
gandului. Si, totusi, "randuiala� imi vine de la mama,
fata primarului din Atintis.

Lasă un comentariu