Despre afacerea veroasa a firmei canadiene Gold Corporation, in
tandem cu maharii nostri postecembristi, la Rosia Montana, scriu
de ani de zile, alaturandu-ma, cu armele mele profesionale si de
constiinta, protestatarilor din intreaga lume. Nimic nu pare sa urneasca,
totusi, Golemul (care se va dovedi cu picioare de lut!) coruptiei la nivel
inalt. Si totusi...
Astazi, in sprijinul tuturor comentariilor mele si ale altor gazetari
responsabili si onesti, voi cita, in cele ce urmeaza, fragmente dintr-un
interviu "despre afacerea cu aur a secolului� (mi-a fost transmis, nu
eu sunt reporterul) cu domnul col.(r) Gheorghe Oancea, procuror
militar.
Ideile si concluziile ce se desprind din acest material, pe care il vom
publica integral intr-unul din numerele noastre viitoare, sunt
urmatoarele:
"Ambasadorul Gaf Deac l-a adus pe Frank Timis; Rosia Montana
este afacere de aventurier, nu proiect; Un ofiter MAPN a cartografiat
zacamintele, a vandut, si a ajuns director la RMGC; Vanzarea aurului a
inceput cu Protocolul de colaborare pentru exploatarea haldelor de
steril; C.P. Tariceanu si R. Berceanu au avizat proiectul de societate
mixta cu Gabriel Resources; Au plecat, in Australia, 80 de tone de
minereu pentru... expertiza; Aurul de la Rosia Montana a fost dat cu
250.000 de dolari; Au marit perimetrul minei de cateva ori; Suspiciune
de frauda bursiera; Afacerea Rosia Montana, in stransa legatura cu
intrareainNATO;ExpertiiinsituriistoriceautrasdoarunchiolhanlaCampeni;
La Curtea de Arbitraj de la Viena putem sa recastigam totul; Timis, prin
Tender - ruda sa - a reusit sa deschida toate usile institutiilor statului�.
Asadar...
"In primul rand, mi se pare o aberatie aceasta comisie parlamentara afirma procurorul militar Gheorghe Oancea. - Este o translatare a
raspunderii, cand e clar ca Rosia Montana este o afacere, nu proiect
(s.n.) - multi spun ca e proiect, de unde? -, este o afacere veroasa! E
construita pe lasitatea noastra a romanilor, pe un "pumn de arginti�
dat unor persoane din vremea aceea care, din punctul meu de vedere,
vindeau tot. (�) Eu, ca procuror militar in sectia parchetelor militare,
in anul 2002, in toamna, am fost sesizat de Serviciul Roman de Informatii
cu privire la savarsirea unor fapte penale care vizau siguranta
nationala. In vizorul SRI era un maior din Directia Topografica a MApN,
care, in perioada �95-�96 - sau mai tarziu, nu
mai retin chiar exact perioada exacta -,
desemnat sa desfasoare misiuni topografice,
facuse in zona Rosia Montana o multime de
cercetari de specialitate, in ideea ca in acea
zona erau amplasate si niste unitati militare.
Din elicopter, sau de la sol, s-au facut
fotograme, masuratori de tot felul in materia
amplasarii si structurii intregii zone,
chestiuni care au fost inregistrate pe niste
dischete, dupa care acest ofiter isi da
demisia din cadrul Ministerului Apararii
Nationale si devine unul dintre directorii
Gabriel Resources. (�) Am patruns mai in
profunzimea acestei afaceri care se numeste
astazi Rosia Montana. Ce am constatat,
domnule? Ca, prin 1996, cand la ambasada
Romaniei din Sydney a fost numit ambasador
un anume domn Gaf Deac, care anterior
indeplinise functia de ministru secretar de
stat la Ministerul Industriilor, si avea in
responsabilitate activitatea miniera, acest
domn ambasador a intrat in legatura cu un
cetatean australian de origine romana, un
anume Frank Timis (n.r. - fost Vasile Timis),
care, desi nu avea nicio specializare in
domeniul minier, si-a aratat - vai de mine aplecarea pentru a investi in mineritul din
Romania. Acest Frank Timis, dupa datele
existente la dosar la acea vreme, era
suspectat de tot felul de infractiuni legate
de traficul de droguri. (�) Cert este ca Frank
Timis vine in Romania, i se deschid toate usile
la Ministerul Industriilor, la Regia Cuprului si
Aurului Deva, la Agentia Nationala pentru
Resurse Minerale si implicit la mina Rosia
Montana. Prin �97, dupa aceste tatonari, se
realizeaza, domnule, un protocol de cooperare.
Chiar asa se si numea, Protocol de
Cooperare intre firma Gabriel Resources,
patronata de acest Frank Timis - un off-shore
care-si avea sediul in Insula Jersey din
Channel Islands -, si Regia Cuprului si
Aurului Deva. La momentul acela,
activitatea miniera la Rosia Montana trecea
prin mari dificultati. Toata activitatea era
subventionata de stat. Tot aici il cunoaste
pe Ovidiu Tender (n.a. � se spune ca Tender
si Timis sunt, de fapt, rude prin alianta).
Tender preluase in 1995 Institutul de
Cercetari Mineralogice, institut care - va dati
seama -, dupa atatia ani de activitate,
detinea extraordinar de multe date privind
mineritul din Romania; analize, prospectiuni,
cercetari... Cert este ca, dupa ce se
realizeaza acest protocol, se observa, foarte
interesant, ca gasim functionari ai statului,
fosti sau chiar activi, din Regia Cuprului si
Aurului Deva sau ANRM, in consiliile de
administratie ale Gabriel Resources si Tender
Group S.A. Foarte ciudat. Ori asa, ori asa!
(�) Nu era doar conflict de interese, era si o
remunerare pentru datele pe care le-au pus
la dispozitie. Pe listele Gabriel Resources
apare si acest director, maiorul din MApN
care-si daduse demisia si transmisese,
conform serviciilor, date secrete ce afectau
siguranta statului. (...) Aflandu-se de interesul
privind activitatea miniera de la Rosia
Montana, au mai existat si alte firme care au
facut oferte de cooperare-colaborare cu
autoritatile statului roman. (...) Toate au fost
tratate cu dispret total, in mod ciudat si
suspect. Domnule, la un moment dat, prin
1997 � ca aici este problema extraordinara �,
se redacteaza un Proiect de Contract de
asociere, intre Gabriel Resources si Regia
Cuprului si Aurului Deva (ulterior Minvest),
vizand asocierea in vederea realizarii unui
obiectiv - si atentie la o chestiune care este
esentiala! -, propunerea partenerului strain,
a lui Gabriel Resources, avea ca element de
esenta reexploatarea haldelor de steril,
domnule! Deci aceasta era chestiunea in
discutie; reexploatarea sterilului, nicidecum
exploatarea perimetrului virgin,
neexploatat... prin tehnologie avansata...
Potrivit protocolului initial si a prevederilor
contractuale, coniventa a fost ca partea romana
sa detina, din actiunile noii societati ce urma,
atentie (!), ce urma a fi infiintata, 40%, dar nu
mai putin de 20%, iar partea straina, 80%, dar nu
mai putin de 60%. Acest asa-zis contract - tin
minte ca avea scris sus, in stanga, pe prima
pagina, titulatura "Proiect� - a fost semnat de 6-7
persoane cu responsabilitati majore din cadrul
Intreprinderii Rosia Montana, Regiei Deva,
ANRM... Mai mult, la dosar se afla doua adrese
semnate de doi ministri in functie in acea
perioada, Calin Popescu Tariceanu si Radu
Berceanu, care, desi vad ca e vorba de o firma
fara experienta in domeniul minier, cu sediul intr-un
paradis fiscal, fara sa obiecteze in vreun fel, isi
dau acordul pentru constituirea acestei societati
mixte. (...) El (proiectul de contract � n.n.) are
forma juridica a unui contract de asociere, doar
ca el are o precizare sus in stanga � "Proiect de
contract�. Orice litigiu, scrie in contract - nu
povesti cu New York sau Londra -, se
solutioneaza de catre Curtea de Arbitraj de la
Viena. Punct! Mai mult, odata cu dreptul de
explorare, aceasta companie, care nu era inca
infiintata, face niste sondaje, mai exact
recolteaza opt containere de minereu, circa 80
de tone, care sunt expediate in Australia.
Minereul in discutie devine obiect de cercetare
a uneia dintre cele mai prestigioase firme din
lume, specializata in determinarea continutului
de metale pretioase dintr-un minereu prezentat
spre analiza. (�) Si-acum tineti-va bine! E un
lucru despre care nu vorbeste nimeni. In acel
proiect de contract este trecut pretul platit de
Gabriel Resources pentru cele 80% din actiunile
minei Rosia Montana. Si mi-aduc aminte ca este
vorba de suma de un miliard si vreo doua sute si
ceva de milioane de lei vechi, suma echivalenta
la acea vreme cu circa 250.000 de dolari. (...) Unul
dintre directorii din 2003 de la Agentia Nationala
de Resurse Minerale imi spunea: "Pai, domnule
procuror, cu acesti bani nu s-au platit nici
eprubetele din laboratoarele minelor�. (...)
Revenim la o chestiune foarte interesanta, la care
iar nu raspunde nimeni: de pe vremea
imparatesei Maria Tereza si pana la acest moment,
mina Rosia Montana a avut un perimetru strict
determinat de 12 km. O sa vedeti ca, pana la
finalizarea contractului, perimetrul acestei mine
s-a extins in 2-3 randuri. (...) Pai vorbim de
reexploatare, sau de minerit la propriu, pe filon,
prin extinderea perimetrului minei? Ce mai
vorbim de tehnologii ultraperformante si de nu
stiu ce? Este aberant! Spuneti-mi si mie, daca
sunteti de buna-credinta, domnilor investitori
americano-canadieni � ca, de fapt, astia sunt
jucatorii la bursa -, sau facem minerit clasic cu
cianurare? Si, de asemenea, daca sunteti de
buna-credinta, de unde s-au recoltat probele de
minereu incarcat in cele opt containere careau
plecat in Australia, si cu ce drept? Partea
romana a examinat aceasta operatiune?
Contractul nu era in vigoare. Deci, de unde s-au
recoltat cele 80 de tone de minereu? Clar, s-au
facut foraje extra-perimetru. In ce temei se
extinde perimetrul?
Acesti oameni de afaceri, Tender, ceilalti, care
se asociasera mai mult sau mai putin cu acest
Frank Timis, au stiut foarte bine ce fac. Au pornit
de la reexploatarea haldelor de steril, vizualizand
clar ca se vor exploata zone virgine. De ce va
spun treaba asta? Pentru a forma dosarul de
listare a societatii Rosia Montana la bursa de
metale pretioase la Vancouver, au avut nevoie
de rezultatele analizei firmei australiene care a
facut examinarea probelor de minereu si care �
va spun sigur � au generat un continut aurifer
si argintifer surprinzator de mare, ceea ce atesta
clar ca probele au fost recoltate din perimetru
virgin, nicidecum din haldele de steril sau din
mina in mare parte exploatata. La momentul acela
se achizitionau terenuri, case, scoli in acel
perimetru. Se cumparau cand noi nu aveam batut
in cuie contractul de asociere. (...) In 2002,
Intreprinderea Miniera Rosia Montana era
subventionata de stat. Pai, atunci, cum vorbim
noi de contract ferm de asociere in fapt si-n
drept? Putem noi vorbi ca o societate mixta este
subventionata de stat? Acestea sunt lucruri care
pot fi verificate. Se alocau sume de la bugetul
Ministerului Industriilor care subventionau
activitatea. Vi se pare esential sau nu? (�)
Certitudinea mea, pe datele efectuate in acel
dosar, este urmatoarea: Frank Timis, prin Gabriel
Resources, a savarsit o infractiune de frauda
bursiera, care este o infractiune foarte grava,
infractiune federala in spatiul nord-american.
(...) In perioada aceea, din ce imi aduc aminte, in
Romania, in conturile acestui Gabriel Resources
intrasera vreo 75 de milioane de dolari. Acestea
erau datele din dosar. La bursa de la Vancouver,
ne aflam in prezenta unei societati Rosia
MontanaGold Corporation, cu un dosar de listare
in buna regula, actiuni care cresteau exorbitant
vizavi de datele respective, ce tradau un
continut urias de aur si argint in mina Rosia
Montana. A ascuns toata lumea de unde s-au
recoltat probele. Ei vehiculau ideea
reexploatarii haldelor de steril prin metode
tehnologice ultramoderne. (...) Deci, in timp ce
contractul era bine mersi in vigoare, la bursa, in
Romania contractul era in stadiu de proiect. De
ce? Avem argumente esentiale: mina Rosia
Montana este in continuare subventionata de
stat. Contractul era incheiat si batut in cuie in
2001, iar in 2002 mina era subventionata in
continuare. De ce? Deoarece contractul nu era
contract, in Romania, era proiect. (�) Gasisem
o frauda uriasa. Aparusera insa Legea 78 privind
actele de coruptie, Ordonanta 43/2002 privind
infiintarea PNA (actualul DNA). Avand date si
indicii privind acte de coruptie, de abuz in serviciu
cu consecinte deosebit de grave, fals si
inselaciune, dosarul trebuia declinat la
organismul competent. M-am dus la Joita Tanase,
procurorul general din acea perioada, si spun
cum stau lucrurile, ca trebuie sa predau dosarul
in urma desecretizarii actelor in cazul ofiterului
de la Topografie, iar pentru restul aspectelor sa
se continue cercetarea penala. (�) N-am mai
stiut nimic despre problema vreo luna-doua, cert
este ca ma duc intr-o zi la ANRM, sa discut tot
ceva legat de dosar cu doamna presedinta
Stratulat, prilej cu care mi-am dat seama ca hartia
mea ajunsese pe biroul domnului prim-ministru.
Doamna presedinta imi spune urmatorul lucru...
Va reproduc textual, am inca memorie buna:
"Domnule procuror, am primit de la domnul primministru
o nota vizavi de modul de initiere si
derulare a contractului cu Gabriel Resources,
care prim-ministru (n.r. - Adrian Nastase), printr-o
rezolutie pe nota respectiva, spune ca oprirea
contractului cu Gabriel Resources va constitui
un impediment major pentru intrarea Romaniei
in NATO�. Mi-a mai spus ca s-a intalnit la Londra
cu prim-ministrul canadian Chretien, care i-ar fi
spus acest lucru domnului Adrian Nastase. Cand
am auzit asa ceva, am ramas perplex! (...)
Concluzia mea este urmatoarea: atat timp cat
in aceasta afacere sunt implicati jucatori la
bursa americani si canadieni, si solutionarea
clara a acestei cauze presupune date concrete
ale dosarului de listare a societatii Rosia
Montana Gold Corporation la Bursa din
Vancouver, fapt ce va pune in pericol interesele
acestor jucatori, nu se va ajunge niciodata la
clarificarea lucrurilor. Singura solutionare a
cauzei presupune o cooperare intre autoritatile
romane, canadiene, dar si americane, pentru ca,
atunci cand s-au obtinut primele date despre
mina, Frank Timis a obtinut si niste credite, 3
milioane de dolari, de la o sucursala a Bancii
Rothschild. Asa rezulta din dosarul de la sectia
parchetelor militare, care, in parte, a fost declinat
in favoarea PNA. Are proiectul de contract, are
pretul, are tot ce vreti si indiciile pentru a se face
o cercetare generala. Dar, repet, sunt puse in
pericol interesele investitorilor. (�)Problematica
Rosia Montana este extrem de complexa si
vizeaza un lucru esential: interese straine de
Romania. Daca nu se-ntelege acest lucru,
inseamna ca nu s-a �nteles nimic.�
Nu mai este nimic de comentat. Se vede ca nu
numai prin Romania Justitia umbla cu capul spart!
Si, totusi, Speranta moare ultima... Noi ramanem
pe pozitii!
