- Din cand in cand in cand,
trebuie sa ne mai aducem aminte
In punctul numit Suscut, din raza localitatii Camarasu (Cluj), in
apropiere de Sarmasu-Mures, existau doua gropi comune. In ele se
aflau 126 de cadavre, dintre care 31 de barbati adulti, 52 de femei
adulte si 43 de copii pana la varsta de 15 ani. Toate victimele erau din
localitatea Sarmasu-Mures. In februarie 1945, o comisie medico-legala
a procedat la deshumarea cadavrelor. Concluzia? Moarte violenta
prin impuscare, iar in cazul multor copii, moarte violenta prin asfixiere,
acestia fiind ingropati de vii. Vinovatii?...
O necesara introducere
Trecerea Romaniei de partea fortelor Natiunilor Unite, dupa 23 august
1944, a determinat armatele germane si maghiare sa treaca la o
puternica ofensiva contra Romaniei, patrunzand in Campia Transilvaniei
pe o adancime de circa 30-60 de km, peste linia de frontiera impusa prin
Diktatul de la Viena. Unitati ale armatei si jandarmeriei maghiare au
ocupat localitatile Sarmasu si Ludus, situate in apropierea frontierei,
care faceau atunci parte din judetul Cluj-Turda. In localitatea Sarmasu
existau, la acea vreme, 142 de evrei, iar in Ludus, 575, localitatile fiind si
centre de plasa. Pe data de 5 septembrie 1944, localitatea Sarmasu, din
actualul judet Mures, a fost ocupata de trupele maghiare, iar doua zile
mai tarziu a avut loc o consfatuire secreta care s-a tinut in localitate, la
locuinta farmacistului Varga Iuliu. Au luat parte Biro Jozsef, ofiter in
rezerva - instalat de autoritatile militare in functia de prim-pretor al
Plasei Sarmasu - Betegy Sandor, Wakszman Karoly
si Wakszman Elemer (tata si fiu), Bethlen Daniel,
Kemeny Bela, Maitelely Istvan, Gall Jozsef, mari
proprietari din zona respectiva. Pe data de
8 septembrie 1944, a fost declansata actiunea de
arestare si internare a tuturor evreilor din localitatea
Sarmasu, intr-un lagar improvizat pe teritoriul
localitatii, iar pe 16 septembrie 1944, cpt. Lancz
Laszlo, care se afla in localitatea Sarmasel, la 3 km
de Sarmasu, a transmis telefonic la compania de
jandarmi din Sarmasu ordinul de a se trece la
executarea evreilor. Ordinul a fost receptionat de
catre telefonista Elisabeta Pacala, de la oficiul
telefonic Sarmasu, care dupa eliberarea localitatii,
a facut cunoscut acest fapt Comisiei de ancheta. In
aceeasi zi, de dimineata - 16 septembrie 1944 - 20 de
evrei apti de munca au fost dusi de jandarmii
maghiari la hotarul localitatii Camarasu, pe dealul
numit Suscut, unde au fost obligati sa sape doua
gropi mari si adanci. In dupa-amiaza zilei respective,
cei 126 de evrei aflati in lagarul improvizat
din Sarmasu au fost imbarcati in care cu tractiune
animala si dusi la locul numit Suscut, iar in
noaptea de 16/17 septembrie, au fost executati
de jandarmii si militarii maghiari. Corpurile lor au
fost apoi ingropate in cele doua gropi comune
sapate dimineata .
Indiferent de timp si loc,
crima nu se prescrie
Aceleasi trupe de ocupatie maghiare au mai
savarsit un masacru si la Ludus, dupa ce au ajuns in
aceasta localitate, incepand inca din seara zilei de
5 septembrie 1944. Pe baza cercetarilor ulterioare,
s-a putut stabili ca, intre 5-13 septembrie, acestea
au impuscat alti 13 evrei, ale caror corpuri au putut
fi identificate dupa eliberarea localitatii. Cei
asasinati la Ludus au fost Polac Mihai, Polac Vilma
si fiicele lor, Rozalia si Maria, Gluck Iosif si fiica lui
Rozalia, Fred Mauriciu si Fred Ghizela. Surorile Haller
Sarolta, Haller Fani si Haller Rozalia, impreuna cu
Maria Kopstein si Izrael Adelca au fost impuscate in
pivnita locuintei familiei Haller, dupa ce au fost siluite.
Doua dintre aceste victime au fost asasinate in urma
unui denunt facut de Bartha Elisabeta din Ludus care,
dupa eliberarea localitatii de catre trupele romane,
a fost condamnata la 5 ani de inchisoare. Cercetarile
impotriva celor vinovati de masacrul de la Sarmasu si
Ludus, dar si in cazul altor masacre comise de trupele
de ocupatie maghiare pe teritoriul Transilvaniei, au
fost incepute in cursul anului 1945 si finalizate in 1946.
In acelasi an, 1946, ancheta in cazul masacrului de
la Sarmasu fiind finalizata, Tribunalul Poporului din
Cluj a anuntat urmatoarele sentinte: cpt. Lancz Laszlo,
lt. Vecsey, slt. Halasz, slt. Fekete, plt.maj. Szabo, plt.
Horvath Istvan si plt. Polgar au fost condamnati la
moarte prin impuscare, iar soldatul de jandarmi
Panczel Janos, participant la masacru, a fost
condamnat la 20 de ani de munca silnica. Cetateanul
Soos Istvan, din localitatea Sarmasu, membru al garzii
civile maghiare, unul dintre paznicii lagarului, a fost
condamnat la 5 ani temnita grea. Tribunalul Poporului
din Cluj a mai judecat si condamnat, in cursul anului
1946, un numar de 199 de persoane, dintre care 27
din judetul Mures. Daca identitatea celor vinovati,
precum si gradul lor de vinovatie s-a putut stabili,
totusi numai o parte dintre ei au putut fi arestati. In
conditiile create de sfarsitul razboiului, cea mai mare
parte dintre acestia s-a sustras arestarii, reusind
sa-si piarda urma in lumea larga. Dar poate ca n-au
reusit sa se sustraga din fata propriei lor constiinte,
la a carei judecata, mai devreme sau mai tarziu, au
ajuns. A se vedea, spre exemplu, cazul farmacistului
Iuliu Varga si al sotiei sale, Ecaterina, ambii din
Sarmasu, care s-au sinucis pe data de 5 noiembrie
1944, sau al altui autor moral, locuitorul Kiss Pavel,
din Sarmasu, care s-a spanzurat in timpul cercetarilor.
Peste mai bine de jumatate de veac, aceeasi soarta
o va avea si criminalul de razboi Wass Albert, cel
care, la o varsta inaintata, urmarit fiind probabil de
cosmarurile tineretii sale incarcate, s-a sinucis.
(va urma)
