In toamna anului 1944, ca de atatea ori
in cursul istoriei noastre, imensa majoritate
a celor care au udat cu sangele lor
glia eliberata a tarii a constituit-o taranii,
iar alaturi de ei au fost muncitorii si
intelectualii. Si acum, cuvintele profetice
ale "poetului patimirii noastre�, Octavian
Goga, scrise la 6 februarie 1917, isi fac auzit
ecoul : "Voi sunteti cei multi, voi a-ti dat cu
adevarat patriei noastre si sangele si puterea�
Taranii nostri din Muntenia si Moldova,
romanii plugari de pe Jiu si de pe Siret, voi,
care umpleti golul transeelor si nu mai incapeti
in patul spitalelor, soldati ai neamului
romanesc, la voi e toata nadejdea de maine a
tarii (�). Ca si in trecut, ne indreptam si azi
spre voi, temeiul si fala ostirii noastre, ca
sa va spunem ca de la randurile voastre
se asteapta mantuirea�.
In luptele din septembrie 1944, la Oarba
de Mures, Cucerdea, Adamus si in atatea
alte localitati, trupurile eroilor cazuti au
fost ridicate de sateni si militarii Armatei
Romane si inmormantate in cimitirele din
apropierea bisericilor. Au fost inmormantati
peste 700 de soldati si ofiteri din
regimentele 36 - Infanterie, 19 - Infanterie,
13 - Artilerie, 11 - Artilerie, 3 - Dorobanti,
2 - Valcea si altele. Maiorul in rezerva
Dumitru Benon, veteran de razboi, nascut
in data de 12 februarie 1922, in comuna
Tatulesti, judetul Olt, isi amintea ca, la
indemnul unui sublocotenent in rezerva
(originar din Muntii Apuseni), toti soldatii,
gradatii, subofiterii si ofiterii Regimentului
3 - Slatina, fara ordin, fara comanda, cu
uniformele patate de sange si de noroiul
transeelor, raniti, cu urme de gloante si
schije, s-au adunat in Cimitirul Eroilor de
langa zidul bisericii din Cucerdea. "La
capataiul eroilor am inceput sa cantam
toti si din tot sufletul, cu lacrimi in ochi,
In luptele antihorthyste si antihitleriste,
pierderile umane ale Armatei Romane
s-au ridicat la 169.822, dintre care 21.035
de morti, 90.344 de raniti si 58.443 disparuti
pe campul de lupta. La acestia se adauga
peste 150.000 pierderi de vieti omenesti
din randul populatiei civile. Din cercetarile
regretatilor profesori, lt.col. Vasile T.
Suciu si dr. Gheorghe I. Bodea, reunite in
volumul "Crucea Pamantului�, aparut in
anul 1993, la Editura Tipomur, vom numi o
mica parte - paginile insangerate cu
numele celor pieriti fiind mult, dureros de
mult, mai numeroase -, dintre cei care cu
nadejde in libertate, cu arma, cu piepturile
lor cand s-au aflat in fata trupelor inamice
in superioritate numerica, au cazut pe
campul onoarei:
� Dumitru Ciobanu, caporal - nascut la
22 iulie 1923, comuna Vasilati, satul
Popesti, judetul Calarasi, decedat la 1
septembrie 1944, in comuna Silivasu de
Campie, judetul Bistrita - Nasaud. S-a
nascut intr-o familie de tarani, tatal
Nicolae si mama Maria au avut 7 copii. A
fost incorporat la 23 mai 1944 in Regimentul
7 - Graniceri Alba Iulia. Aceasta unitate a
fost trimisa, la data de 25 august 1944, ca
unitate de acoperire a liniei de demarcatie
romano-ungare, stabilita prin Diktatul fascist
de la Viena, din 30 august 1940, in zona
localitatilor de frontiera: Sarmasu Sarmasel - Silivasu de Campie, Pogaceaua Mihesul de Campie - Saulia de Campie,
judetul Mures. In aceasta zona trupele
horthysto-fasciste au atacat cu forte
puternice, trecand peste linia de demarcatie
romano-ungaro mai multi kilometri.
Caporalul Dumitru Ciobanu, actionand in
fruntea grupei sale, tragea cu pusca
mitraliera cu o mare precizie, oprind de la
inaintare un pluton horthyst, care a
patruns in comuna Urmenis. Lovit de o
rafala de arma automata trasa din turnul
bisericii din comuna Urmenis, el cade eroic
la datorie, fiind printre cei dintai ostasi
romani care si-au dat viata pentru eliberarea
pamantului stramosesc al
Transilvaniei, rapit vremelnic din trupul
tarii prin odiosul diktat fascist de la Viena.
� Gheorghe Ciulei Georgescu, fruntas nascut la 12 iunie 1921, Ramnicu Valcea,
decedat la 5 septembrie 1944, in comuna
Iclanzel, satul Iclandu Mare, judetul
Mures. In primavara anului 1942 a fost
incorporat pentru satisfacerea serviciului
militar la Regimentul 7 - Graniceri Alba
Iulia. Dupa o perioada de sapte luni de
instructie a fost repartizat la Plutonul
Sanpaul, compania a II - a Ludus, pichetul
23 - Graniceri din satul Oroiu de Campie.
Primii militari romani care au rezistat
invadatorilor au fost granicerii de la
pichete. In jurul orei 11.30, granicerii
pichetului nr. 23 Oroiu de Campie, comuna
Band, au fost atacati prin surprindere de
o companie de militari horthysti. Granicerii
romani au fost nevoiti sa se retraga spre
sud-est. Ajunsi in comuna Iclandu Mare,
la indemnul populatiei civile, in frunte cu
primarul Ioan Craifeleanu, ostasii graniceri
s-au oprit si au luat pozitii de lupta.
Primarul Craifaleanu luase comanda
militarilor romani care se gaseau la
marginea comunei, in locul numit de
localnici "La Fantana Florii�. La comanda
primarului, "La rezervor, foc!�, ostasii
romani au tras rafale dupa rafale asupra
automotorizatelor fasciste. Primele doua
au fost oprite si cuprinse de flacari.
Inamicii au sarit din ele cuprinsi de panica.
In batalia de "La Fantana Florii�, doua
masini au fost distruse, iar celelalte au
facut cale intoarsa. Misiunea a fost
indeplinita, inamicul a fost oprit cu pretul
a doua vieti. Ploaia de gloante fasciste
l-a ucis, gloantele patrunzandu-i in inima,
primarului patriot, cel ce nu si-a precupetit
viata pentru apararea pamantului natal.
Erou al comunei Iclandu Mare devenise
insusi primarul, pana atunci si un exemplu
de om gospodar pentru satenii comunei
si pentru cei sapte copii ai sai, deveniti
prea de timpuriu orfani. La numai cativa
pasi de primarul erou a cazut pentru neam
si tara, lovit de gloantele dusmane,
fruntasul granicer Gheorghe Ciulei Georgescu
in varsta de 22 de ani. Cei doi eroi, un
militar si un civil, au fost inmormantati dupa
datina strabuna in cimitirul comunei din
Iclandu Mare, judetul Mures.
� Solomon Istoc, voluntar - nascut la 15
septembrie 1925, in comuna Grebenisu de
Campie, Mures, decedat la 5 septembrie
1944, in comuna Band, satul Marasesti,
judetul Mures. Numeroase au fost cazurile
cand tineri si varstnici, barbati si femei au
cerut sa lupte, voluntar, in randurile
Armatei Romane, la chemarea "Totul
pentru front, totul pentru victorie�, in
razboiul pentru alungarea dusmanului de
pe pamantul nostru stramosesc, pentru
eliberarea patriei, in toamna anului 1944.
Unul dintre acesti oameni hotarati a fost
eroul soldat voluntar Solomon Istoc, tanar
de 19 ani, din comuna Grebenisul de
Campie, judetul Mures-Turda. Era fiu de
tarani saraci, dintr-o familie cu 10 copii.
Isi iubea satul si vatra stramoseasca. De
aceea, s-a inrolat voluntar si a fost luptator
inflacarat pentru eliberarea tarii de sub
ocupatia fascista. In ziua de 5 septembrie
1944, dusmanul a atacat in forta, cu
patrule de motorizate, din directia Sarmasu
- Mihesul de Campie - Grebenisu de
Campie. Ostasii romani, impreuna cu civilii,
au inceput lupta. Horthystii si hitleristii au
deschis foc de arme automate. Soldatul
voluntar Solomon Istoc a luptat in transee,
alaturi de granicerii romani, aparandu-si,
cu arma in mana, satul natal. A fost
secerat de o rafala de gloante, ramanand
pentru satenii sai o pilda de daruire si
jertfa suprema, cazand la datorie, atunci
cand patria era in primejdie.
Vom reveni cu alte nume, aducand,
totodata, un pios omagiu celor aflati la
datorie, militari si civili, cazuti pe raza
judetului Mures pentru eliberarea gliei
transilvane.
Asociatia Nationala Cultul
Eroilor, General "Stefan Gusa�,
Biroul Executiv Judetean Mures
