Pana in 1978 se stiau putine lucruri despre acest
sfant traitor pe pamant romanesc, in stravechea
manastire de la Ramet (judetul Alba), situata pe valea
Geoagiului, intr-o pozitie geografica de un farmec cu
totul aparte. Vietuitorii acestui stravechi locas de
inchinare au aflat de la inaintasii lor ca aici, la Ramet,
a trait, cu veacuri in urma, un monah cu viata imbunatatita,
cu numele Ghelasie. Credinciosii din partea
locului � cunoscuti sub numele de mocani � l-au
cinstit ca sfant, din neam in neam, pana in zilele
noastre. Calugarii de aici � iar din 1955 incoace
maicile � pastreaza cu veneratie parti din "moastele�
acestui "sfant� cinstit de evlavia populara, stiind ca
ele au darul vindecarii de boli si neputinte in popor.
Dar iata ca ceea ce ne-a transmis traditia populara
s-a adeverit abia in zilele noastre. In anii din urma,
s-a descoperit in biserica manastirii o inscriptie de
mare insemnatate pentru intreaga istorie nationala
si bisericeasca romaneasca. Ea era asezata pe un al
doilea strat de zugraveala si consemna numele
�arhiepiscopului� Ghelasie, al zugravului Mihul de la
Crisul Alb, cum si anul, 1376. Din aceasta pisanie se
desprinde constatarea ca biserica era zidita cu mult
inainte de anul 1376 � de vreme ce ne aflam in fata
unui al doilea strat de pictura �, si ca fresca din anul
respectiv a fost realizata de un autohton cu numele
specific romanesc de Mihul, de loc din Crisul Alb.
Atunci, in fruntea Bisericii Ortodoxe Romane din
Transilvania se gasea arhiepiscopul Ghelasie, primul
ierarh ortodox atestat in teritoriile intracarpatice.
Consideram ca acesta este identic cu calugarul
Ghelasie, pe care poporul l-a cinstit ca �sfant� poate
inca din timpul vietii, ca el va fi fost chiar egumen al
obstei de la Ramet, ridicat apoi la treapta arhieriei. El
isi va fi continuat viata aici, departe de zgomotul
lumii, si dupa ce i s-a incredintat conducerea vietii
duhovnicesti a tuturor romanilor transilvaneni. La
manastire va fi strans el tineri la invatatura, pe care-i
hirotonea apoi preoti pentru satele romanesti ale
Transilvaniei, va fi rostit cuvinte de zidire
duhovniceasca in fata crestinilor ortodocsi veniti �
ca si astazi � din mari departari, in zile de Duminici
si sarbatori, dar mai ales in ziua hramului acestui
sfant asezamant.
Chiar daca tunurile si lancile ostasilor generalului
Bukov au lasat urme care se vad si astazi pe zidurile
manastirii Ramet, poporul roman transilvanean nu
s-a lepadat de credinta sa ortodoxa stramoseasca.
De aceea, este posibil ca noi marturii sa aduca la
lumina si alte fapte de zidire crestina si de nadejde
romaneasca pe care acest cuvios ierarh le va fi
savarsit �cu timp si fara de timp� (II Timotei 4, 2).
Pentru viata sa deosebita si pentru faptele sale
marete, Sfantul Ierarh Ghelasie de la Ramet este
cinstit ca sfant de Biserica Ortodoxa Romana, fiind
praznuit in fiecare an la data de 30 iunie.
