Actiuni de propaganda si spionaj maghiar desfasurate impotriva Romaniei in preajma fatidicului an 1940 (II)

2. Directii de actiune
in plan informativ si militar

In 1920, regentul Horthy Miklos l-a insarcinat pe
locotenent-colonelul Zsolt sa creeze Serviciul de Informatii
Maghiar, organism ce avea atat sarcini informative, cat si
contrainformative. In primele sase luni de existenta acest
organism a fost atasat Marelui Oficiu de Cabinet, Horthy
interesandu-se in mod direct de activitatea acestuia, de
selectia cadrelor, precum si de elaborarea directiilor de
actiune ale serviciului.
Ulterior, activitatea de culegere de informatii a fost
extinsa, atributii in acest sens, dar clar delimitate, primind
si Ministerul Apararii, Ministerul de Interne si Ministerul
Afacerilor Straine. Chiar daca activitatea de culegere
de informatii, dar si cea de contraspionaj au fost mult
extinse pe parcursul anilor, Zsolt - devenit intre timp
general - a continuat sa fie persoana desemnata de
Horthy ca si coordonator unic.

Impreuna cu Horthy Miklos si cu un colectiv foarte restrans
de ofiteri din structurile informative, Zsolt a elaborat un
Memorandum ce creiona principalele directii de actiune ale
Ungariei interbelice insumate intr-o adevarata politica de stat,
cu obiective clare, pe termen scurt, mediu si mijlociu.

In acest sens, in cuprinsul Memorandum-ului se prevedeau:

- exploatarea divergentelor teritoriale existente intre
Romania, pe de-o parte, URSS, Bulgaria si Yugoslavia, pe de
alta parte, cu scopul de a izola Romania;

- exploatarea contradictiilor dintre cehi si slovaci, cu
sprijinul tacit al Poloniei;

- sustinerea miscarilor iredentiste ale ungurilor din Slovacia,
urmarindu-se conjugarea acestor miscari cu acelea ale
germanilor din regiunea Muntilor Sudeti;

- intensificare miscarilor iredentiste din Transilvania, mai
ales prin intermediul asociatiilor culturale si al preotilor
maghiari de diferite confesiuni;

- atragerea sustinerii unor Mari Puteri, precum Anglia, S.U.A.
sau Franta, fata de pretentiile teritoriale ale statului maghiar,
Ungaria fiind dispusa sa faca mari concesii de ordin economic
acestor state (spre exemplu, in schimbul atragerii "bunavointei�
Frantei, Ungaria era dispusa sa-i ofere statului francez
controlul Cailor Ferate maghiare si al fabricilor statului
profilate pe constructia de masini).

Detaliile legate de operatiunile de spionaj derulate pe
spatiul romanesc erau concepute in principal de Oficiul de
Evidenta nr. 1 din Marele Stat Major al Ministerului Apararii
din Ungaria, care le punea in aplicare prin intermediul Biroului
VI � 2a, dar sarcini informative mai aveau si Jandarmeria,
precum si Trupele de Graniceri. Operatiunile de spionaj cu un
mare grad de complexitate, care presupuneau si un mare grad
de disimulare, precum si o acoperire cat mai sigura, erau
derulate prin intermediul Ministerului Afacerilor Straine.
Legatia Ungariei de la Bucuresti si consulatele ungare
din Transilvania - e vorba aici de atasati, consuli, secretari de
legatie sau consulat sau chiar simpli functionari � ofereau
acoperirea ideala, dar si un anume grad de protectie pentru
agentii maghiari coordonati de Szendrey Zoltan, unul dintre
cei mai abili rezidenti maghiari din acea perioada.
In ceea ce priveste planurile de operatii militare intocmite
in perioada interbelica de Marele Stat Major din Ministerul
Apararii din Ungaria, trebuie specificat ca niciunul dintre
ele nu a putut fi aplicat intrucat realitatile politice si
economice se schimbau permanent.
Merita a fi insa mentionate, intrucat obiectivele vizate
indeamna la meditatie.

Astfel:

- Planul "Virradat� ("Zori de zi�) viza recucerirea
Transilvaniei urmand a fi declansat intr-o conjunctura
internationala favorabila Ungariei, cu ajutorul unor mari
unitati maghiare stationate in special la Debrecen si Szeged;

- Planul "Ebred�s� ("Desteptarea�) avea drept obiectiv
reocuparea unor teritorii slovace, mizandu-se pe efectul
surpriza si pe lipsa unei rezistente organizate din partea
statului cehoslovac;

- Planul "Arp�d� si "Pirk�d�s� ("Aurora�) avea drept
obiectiv tot dezmembrarea statului cehoslovac, dar
aplicarea lui ar fi urmat sa aiba loc in baza unei actiuni
comune ungaro-polone, mizandu-se in acest caz pe sprijinul
Marilor Puteri si pe neutralitatea Romaniei si Yugoslaviei;

- Planul "Jobbra eset� ("Cauza dreapta�) avea in vedere
acordarea unui sprijin puternic miscarii de dreapta din Austria,
care ar fi trebuit sa provoace tulburari, astfel incat Ungaria,
sub pretextul interventiei impotriva bolsevismului, sa intervina
militar in Austria in scopul realizarii propriilor sale obiective.
Mai mult sau mai putin realiste, planurile militare intocmite
pun insa in evidenta obsesia teritoriala a Ungariei, un stat
care nu putea sa se impace � nu se impaca, dupa cate se pare
nici azi - cu realitatile recunoscute si consfintite international
de sistemul Tratatelor de Pace de la Paris-Versailles.

(va urma)

Lasă un comentariu