O zi sfanta
de sarbatoare!
Satul Giulus m-a primit ca oaspete
al sau la ceva vreme trecuta
de la instalarea ca preot paroh
al Bisericii Ortodoxe Romane a
lui Petru Giurgiu, care-mi va
deveni prieten si apropiat al
familiei. Am revenit, cu diverse
ocazii, in "satul magic de pe
harta lumii�, cum il numeste fiul
sau, Eugeniu Nistor, scriitor,
profesor, doctor in filosofie, cel
care cu ani buni in urma publica
in gazeta judetului reportajul
intitulat "Corabiile albe�, o
poveste despre niste lucrari de
decolmatare a vaii Saratei.
Iata-ma sanatos si bucuros
prezent la Giulus si in ultima
sambata a lunii august 2013.
Prezent la sarbatoarea satului
prilejuita de aniversarea a 600 de ani
de la prima atestare documentara
(1413), invitat fiind de editorul,
lectorul universitar dr. Eugeniu
Nistor. O intalnire cu fiii satului
care a inceput cu slujba religioasa
oficiata in Biserica ortodoxa de
preotul paroh Petru Giurgiu,
impreuna cu preacucernicii
parinti Ioan Baciu (Ogra), Dumitru
Rusu (Chirileu), Robert Belean
(Somostelnic), Ovidiu Gainar
(Custelnic). Ore de rugaciune si
inchinaciune...
Momente de cinstire a eroilor
la cimitirul satului, unde au fost
depuse coroane de flori din
partea Consiliului Judetean
Mures si a Primariei comunei
Ogra; la crucea din inima Giulusului,
unde au fost prezenti Ciprian
Dobre si Ovidiu Dancu, presedintele,
respectiv, vicepresedintele
Consiliului Judetean
Mures; primarii orasului Iernut,
Ioan Nicoara, comunei Cucerdea,
Ioan Oltean, prof. Gheorghe
Moldovan, directorul Bibliotecii
Municipale din Tarnaveni, prof.
dr. Nicolae Fola, de la Colegiul
Tehnic Tarnaveni, preot prof. dr.
Aurel Hancu, care a prezentat
cartea "GIULUS - file de monografie�
(editia a II-a revazuta si adaugita),
autor Eugeniu Nistor, fiul al
satului. Seria alocutiunilor a fost
deschisa, cum era si firesc, de
Marian Palaghie, primarul comunei
Ogra. O interventie scurta si la
concret a avut Eugeniu Nistor:
"Oriunde am fost, am dus cu mine
istoria Giulusului. Cartea s-a
tiparit cu contributia Primariei
Ogra, careia ii multumesc prin
primarul ei, Marian Palaghie,
precum va multumesc si
dumneavoastra pentru participare.
Depanati amintiri, amintiri!�
Au fost acordate mai multe
diplome de excelenta, cel care
le-a inmanat a fost primarul
Marian Palaghie.
Suita de dansuri populare, cu
membrii Ansamblului folcloric
"Ogrenii�, instructor Feliciana
Roiban, a incheiat sarbatoarea
de sambata, 31 august 2013,
a giulusenilor, organizata de un
comitet alcatuit din Marian
Palaghie, primar, Petru Giurgiu,
preot paroh, col(r.) Ioan Meghesan,
consilier local, si Eugeniu
Nistor, din partea Societatii
Scriitorilor Mureseni.
O zi sfanta de sarbatoare a fost
la Giulus, sat secular, localizat intre
raurile Mures si Tarnava Mica, la
limita dintre Campia Transilvaniei
si Podisul Tarnavelor.
GANDURI LA O ANIVERSARE
Giulusenii nu au trait niciodata rupti de lume, reprezentanti ai acestei
comunitati participand activ, si uneori chiar cu eroism, la evenimente istorice
de anvergura, cum au fost: rascoalele taranesti din Evul Mediu, revolutia
de la 1848, Unirea cea Mare, cele Doua Razboaie Mondiale, dand un greu
tribut de sange pe campurile de lupta ale patriei si ale Europei... Dar,
totodata, avand aceasta implicare participativa, giulusenii nu au negat
nicicand binefacerile vietii civilizate � ba, chiar dimpotriva, au fost deosebit
de receptivi, facand ca satul lor, sub acest aspect, sa fie printre satele
fruntase din judet, fiind printre primii care si-au introdus in case gazul
metan si curentul electric, atunci cand acest lucru a fost posibil, in deceniile
sase-sapte ale secolului XX.
Multi, foarte multi tineri din Giulus au invatat carte, s-au dus la oras si
s-au calificat in diverse meserii, fenomen care a inceput inca de prin anii
1965-1970, pastrand insa mereu satul in inima. Insa acest fenomen, de
migratie de la sat la oras, a costat mult aceasta asezare: treptat ea a
imbatranit si s-a depopulat!
Din randurile celor plecati la oras � la Targu-Mures, Tarnaveni, Medias,
Sibiu, Ludus, Iernut, Reghin, Sighisoara sau in alte orase din tara (iar unii
chiar in strainatate), prin ravna si invatatura, in deceniile din urma, mai
ales, s-au ridicat oameni de valoare, profesionisti pretuiti in diverse domenii
de activitate: profesori, doctori, ingineri si maistri, ofiteri superiori, juristi,
functionari, meseriasi in industrie si agricultura etc., care fac cinste locurilor
de unde au plecat. Sunt convins ca, toti acestia, nu si-au uitat radacinile si
ca revin mereu, cu bucurie, in locurile unde au vazut lumina zilei. Astazi
este, ar trebui sa fie, un astfel de prilej.
Echipele de gazisti de la Giulus erau binecunoscute si apreciate de catre
specialistii in exploatarea gazului metan de la Centrala din Medias si de la
forurile superioare din Bucuresti. Prin ei acest sat a crescut enorm, ca nivel de
civilizatie si de buna intelegere a progresului in lumea contemporana.
Se stie ca satul a fost atestat documentar pentru prima oara in anul 1413,
in documentele regalitatii maghiare, fiind enumerat printre satele care
plateau un impozit in oi, adica tot a cincizecea oaie din gospodarie trebuia
sa o dea, ca dare, catre regalitate. La un moment dat, prin secolul al
XVI-lea, din Giulus s-au strans 50 de oi pentru regalitate, ceea ce insemna
ca in sat erau peste 2.500 de capete de ovine. Ma bucur sa vad ca
stravechea si frumoasa traditie a oieritului nu s-a pierdut in Giulus, ea
continuand sa prospere prin activitatea crescatorilor de oi de astazi!
Spuneam ca satul a fost atestat documentar in anul 1413, dar toate
indiciile, relicvele si artefactele arheologice descoperite de cativa ani
incoace arata ca aceasta asezare a existat de multe sute si chiar mii de
ani: aici a trait o colectivitate umana milenara, aici este izvorul stramosesc
de la care s-au adapat multele generatii care s-au succedat pe aceasta
vale si intre aceste dealuri. Aici s-au implinit si s-au fericit vieti, dar s-au
inregistrat si mari tragedii. Dumneavoastra, cei care sunteti astazi aici (sau
macar unii dintre dumneavoastra, cei mai in varsta) le cunoasteti si le
purtati in memorie si in suflete � pentru ca va pasa!
De aceea, acum, la aniversarea satului dumneavoastra, la implinirea a
600 de ani de la prima atestare documentara a acestei asezari � vi se cuvin
nu doar laude, ci si cuvinte de imbarbatare!
La multi ani, dragi locuitori ai Giulusului!
Va doresc multa sanatate si prosperitate!
MARIN PALAGHIE,
primarul comunei Ogra
Diplome de Excelenta
Din partea Primariei si a Consiliului Local Ogra au fost acordate Diplome
de Excelenta lui Ciprian Dobre, presedintele Consiliului Judetean Mures,
Ovidiu Dancu, vicepresedinte, Lazar Ladariu, redactor-sef al ziarului
"Cuvantul liber�, col. (r.) Ioan Meghesan, col. (r.) Vasile Moldovan,
primarilor Ioan Nicoara si Ioan Oltean, lui Eugeniu Nistor, Gheorghe
Moldovan, Nicolae V. Fola, preotilor Petru Giurgiu, Ioan Baciu, Dumitru
Rusu, Ovidiu Gainar, Robert Belean, Aurel Hancu, prezentatorul
volumului "Giulus - file de monografie�.
Clopotele din Giulus
Daca revenim acasa,
prin metropole fiind dusi,
ceva inca ne mai cheama:
clopotele din Giulus!
Sunt chemari adanci � caci bronzul
rezoneaza-n noi adanc,
iar in primaveri ne pare
ca-n gradini si merii plang...
Clopotele noastre sfinte,
glasul necurmat din veac,
ce au mangaiat morminte,
pe avut si pe sarac �
i-au purificat pe toti:
si in viata si in moarte,
si au alungat furtuni
si-alte vitregii, departe...
Daca revenim acasa,
prin metropole fiind dusi,
ceva inca ne mai cheama:
clopotele din Giulus!
EUGENIU NISTOR
"Giulus �
file de monografie�
La Editura Ardealul, directorul acesteia, scriitorul Eugeniu Nistor,
scoate o carte in a doua editie, revazuta si adaugita: "Giulus - file de
monografie� ( 125 p.), prefatata de primarul actual al comunei Ogra,
Marian Palaghie, cu un cu salut al poetului ardelean, Ioan Horea, originar
din satul Vaidei, de unde se trage si Episcopul greco-catolic, George Gutiu,
care a facut 14 ani de inchisoare in perioada atee a secolului trecut,
pentru "vina� de a fi fidel Bisericii Romane Unita cu Roma, Greco-Catolica.
Prin randurile scrise, cu dubla valoare: estetica si documentara, el,
Eugeniu Nistor, fiu al satului transilvanean, se intoarce ACASA. "Cred spune el - ca pentru fiecare dintre noi revenirea in satul natal are aceeasi
semnificatie ca intoarcerea lui Ulise, in Itaca, dupa peregrinarile pline
de primejdii, dar si de invataturi, ale eroului grec�. (p.9).
Un aer nostalgic razbate din fiecare pagina, o vibratie sincera, semnul
dragostei pentru acel "acasa�,
care ne urmareste pretutindeni,
indiferent unde ajungem in lume.
"Aici m-am nascut, intr-o casuta
simpla de la marginea padurii,
aici am umblat pentru prima ora
si m-am infruptat din macrisul
acela care imi parea atat de
gustos, aici am alergat prin
iarba paioasa, printre tremur�le,
ochiul boului, lacramioare si
scaunul lupului, printre florile
acelea de camp cu arome atat
de puternice, ca nu s-au stins in
memoria mea, nici dupa aproape
o jumatate de secol. Aici am
vazut alergand, ca intr-o nalucire
de lumina, caprioarele � o
intruchipare a frumusetii pure,
de care nu te mai poti desparti
niciodata��( p.17).
Printre figurile emblematice pentru viata sociala si spirituala a zonei,
autorul aminteste pe profesorii: Elisabeta Popa, Aurel Hancu, Zamfira
Solomon, inginerul Gheorghe Oprisor, cantorul nonagenar Ioan Chelza
(1900-1996), preotul locului Petru Giurgiu, colonelul (r. ) Vasile Moldovan,
lt.- colonel (r.) Vasile Chim, fotbalistul din Divizia B, Vasile Oprisor,
proiectantul de motoare electrice , Ioan Chelza, invatatorul Ioan Nistor,
mesterii sondori: Nichie Popa, Olofir Nistor si Valer Oprisor si multi altii.
Satul "Giulus� ("pamantul lui Iulius� � o posibila derivare) este atestat
documentar in anul 1413, insa dupa anumite vestigii arheologice,
descoperite prin lucrarea pamantului (monede de bronz si argint, pietre
prelucrate, vase de lut, varf de sageata etc.), semnele prezentei vietii
organizate sunt foarte vechi, un merit incontestabil pentru punerea lor
in valoare avandu-l chiar autorul cartii. Eugeniu Nistor foloseste diverse
surse de documentare (apartinand unor istorici precum: A.D. Xenopol,
Stefan Pascu, David Prodan, cercetatorii: Valeriu Lazar, Coriolan Suciu,
Sematisme din secolele XIX - XX s.a.), dand cartii sale autenticitate,
credibilitate, o certa valoare stiintifica, dincolo de evocarea plina de
farmec a literatului (sunt prezentate scurte curriculum vitae, pentru
oameni de seama ai locului, poezii inspirate din lumea satului ale poetului
Eugeniu Nistor, imagini fotografice).
Un fiu al satului � Eugeniu Nistor (profesor, scriitor, filosof, editor) � se
intoarce pe deplin implinit in propriul sat dintre Tarnava Mica si Mures.
E un mod de a te redescoperi pe tine cu radacinile, cu cei cu care ai
vietuit laolalta, ca intr-o mare familie, cu cei care vor salvarea familiei
lor nu numai in istorie, ci si in vesnicie. Biserica, Scoala, Cimitirul, Satul,
in ansamblu, sunt locuri de popas, de redescoperire a gandului frumos
si bun, a faptelor care raman, a iubirii care ne tine impreuna pe cei de
ieri, de azi si de maine.
AUREL HANCU
