Carti noi
AL. FLORIN TENE �
"Un ocean de desert�, Ed. "Nico�, 2013
Cuvant inainte
Binecunoscutul scriitor Al. Florin Tene vine cu un
nou roman, poate cel mai puternic opus al sau, volumul
"Un ocean de desert�, remarcabila saga a traiectoriei
intelectualitatii romanesti, continuand seria
cuprinzand "Chipul din oglinda�, "Insula viscolului� si
"Orbul din Muzeul Satului�: "o fresca a societatii
romanesti din secolul XX, un secol al experientelor
umane triste, dureroase si ucigase�� � dupa cum
insusi autorul afirma in paginile noii aparitii editoriale.
Cu remarcabila claritate narativa, cu talent
descriptiv, sunt infatisate intr-o succesiune alerta,
metamorfozandu-se, tablouri si personaje, pornind din
lumea patriarhala, traditionala, a satului oltenesc,
ucisa violent de ocupatia bolsevica, incursiunea
continuand in devenirea intelectualitatii Capitalei
strivite sub cizma proletcultista de sorginte sovietica,
desavarsita in "era ticalosilor� si adusa in contemporaneitate,
intr-o gradualitate emotionala perfect
motivata de destinele sinuoase ale personajelor.
Antologica este scena crimei odioase comise
de ocupanti.
"Trecuse de miezul noptii cand a fost trezit de doua
impuscaturi, schelalait de caini, tacere si un alt foc de
arma. �Asta e flinta lui Patru!� A sarit din pat, a luat
pusca si pistolul si a iesit in pragul casei.
- Ce s-a intamplat, Patrule?
- Boierule! L-am prins pe rus incercand sa fure
purceaua. L-am inchis in camaruta de la poarta. A mai
fost cu unul, dar ala a fugit. Dar, din pacate, ne-au
impuscat cainii.
- Bietii de ei! Maine sa-i ingropi la marginea Sasei.
Asta are arma la el?
- I-am luat-o boierule!
Gheorghe Rosianu a coborat scarile si s-a apropiat
de Patru, care avea in mana felinarul si pe umar doua
arme. Flinta si o carabina cu incarcator. Din interiorul
camerei se auzeau strigate in limba rusa.
- Vom sta de paza amandoi. Dau telefon sa chem
jandarmii din Ladesti, sa-l ia pe prapaditul asta de aici.
Le predam si arma. Ma duc sa iau suba pe mine, ca
este ger. (...)
Nu au apucat sa vada mai bine arma, ca la poarta
s-a oprit un grup mare de oameni, unii vaicarindu-se,
altii vorbind ruseste.
- Cine sunteti? � a intrebat boierul cu glas de tunet.
- Ruskii Patrol!
- Ce cautati la ora aceasta?
- Nu intelegem romaneste. (trad.)
Si in clipa aceea au rupt poarta, si au intrat. La lumina
felinarului si a celor cateva lanterne ale soldatilor
rusi, Rosianu a vazut peste zece sateni impinsi cu teava
armelor spre interiorul ograzii.
- Camaradul unde e? (trad.)
- Nu! Predam la jandarmi!
Sergentul rus, intelegand putin romaneste, a tras
un foc in directia lui Patru. Acesta a cazut ca secerat
cu fata la stele. Boierul, inspaimantat, s-a aplecat cu
durere asupra trupului neinsufletit al lui Patru, curgandu-i
lacrimile pe obraz. Sergentul a mai tras un foc in aer.
Rosianu, speriat, s-a ridicat, indreptandu-se spre
usa. A deschis-o si l-a eliberat pe rus. In momentul
acela, sergentul, mirosind a bautura, l-a bruscat,
impingandu-l cu teava armei spre grupul de tarani.
Apoi militarii rusi i-au impins pe toti spre intrarea
conacului. Dupa ce au intrat in cladire toti satenii,
soldatii rusi au ramas afara. Sergentul a luat cheia de
la usa, aflata pe dinauntru, inchizandu-i pe toti in
conac. Intre timp, la toate ferestrele s-a asezat cate
un soldat cu arma indreptata inspre interior, dupa ce
au spart ferestrele cu patul armelor. Din interior se
auzeau strigate, injuraturi si vaietele femeilor. Dintr-odata
s-a lasat tacerea. Dupa cateva clipe de liniste s-a auzit
un cor de femei si barbati spunand: �Tatal nostru Care
esti in ceruri,/ Sfinteasca-se numele Tau...� (...) Un rus
s-a uitat pe fereastra. Dupa care a inceput sa traga
foc automat, ca un nebun. Au inceput sa traga si
ceilalti. Rugaciunea se inalta ca un imn adus Cerului,
se rotea deasupra satului ca un porumbel alb. Printre
vaiete si plansete, versurile pareau mai dramatice, era
o ruga a iertarii pentru cei care vorbeau o alta limba
decat a lor. Un glas din casa, cu ultimile puteri, a strigat:
�Iarta-i Doamne! Ca nu stiu ce fac!�. Ilie, ascuns dupa
ulucile gardului de langa grajduri, tremurand si
inchinandu-se, isi zise in gand: �Asta este vocea
boierului nostru�. Rusii au aruncat pe fiecare
fereastra grenade in interiorul conacului. Exploziile,
una dupa alta, au incendiat cladirea, care ardea ca o
torta. Toata valea Sasei se luminase. Oamenii, ascunsi
dupa garduri, sau privind prin ferestrele intunecate,
isi faceau cruce si blestemau.� (...)
O lume in perpetua schimbare, asadar, desertul de
scrum al casei arse, cu gospodari cu tot, sub grenadele
ocupantului mujic, se intinde, dus pe talpi si de fiul
ajuns ofiter, erou cazut in luptele cu armata germana
din Muntii Tatra; desertul instaurat de ciuma intrata pe
tancuri rusesti se lateste si pe caldaramul Capitalei,
patrunde in casele furate intelectualilor de politia
politica autohtona in tandem cu KGB-ul, intelectualii
romani, "aurul cenusiu� al tarii, fiind umiliti si martirizati
de aceeasi oroare comunista adusa de "prietenii� de
la Rasarit, cu gandul marsav de a ne ucide memoria si
istoria, demnitatea si constiinta identitara de romani.
"Nicoletta Rosianu a inceput sa citeasca articolul:
�La 50 de zile de la Paste si 10 zile de la Inaltare, se
praznuieste Pogorarea Sfantului Duh asupra apostolilor,
Rusaliile in calendarul popular este acceptat
de Biserica.� (...)
- Termina, tovarasa! - s-a rastit secretarul de partid.
Tu vrei sa indoctrinezi clasa muncitoare cu obiceiuri putrede.
Partidul si tovarasul Stalin ne invata sa aruncam la cosul de
gunoi al istoriei tot ce vine de la capitalisti.
- Asa este, tovarase secretar! - a intervenit Parpala.
- Trebuie sa o trimitem la munca de jos. Sa cunoasca
viata clasei muncitoare!
Nicoletta se rosise la fata, stergandu-si lacrimile
cu batista.
- Tovarasa Rosianu, din clipa aceasta vei fi femeie
de serviciu! Sa nu zici ca partidul nu se gandeste la
oameni. Vei avea o paine. I s-a adresat secretarul de
partid. Redactori, corespondenti, sunetisti, producatori,
realizatori de emisiuni trebuie sa fie oameni proveniti
din clasa muncitoare. In care sa avem incredere.
Membrii PMR, tovarasi care si-au luat angajamentul in
fata organelor de Securitate ca vor sa demaste pe cei
care nu sunt cu...noi. Lozinca noastra, tovarase, este:
�Cine nu este cu noi este impotriva noastra!� Ai inteles!
Iesi! Du-te la matura!�
De la matura, Nicoletta Rosianu va ajunge in
inchisoare, unde va naste un baiat, care... va deveni si
el personaj al cartii.
Sotul Nicolettei, scriitorul Georgica Rosianu,
fiul boierului ars de viu de rusi, este si el victima
a �desertului��. (...)
Regasim si aici tehnica abila (riscanta uneori!) a lui
Al.Florin Tene, din romanul "Geamanul din oglinda�
(Editura NICO, Targu-Mures, 2012), de a utiliza
intertextualitatea in sublinierea situatiilor de culminatie
emotionala, cartea avand, cred eu, desi nedeclarat
("Toate personajele si intamplarile povestite in acest
roman, in pofida unor asemanari cu realitatea istorica,
sunt de natura fictiva� � ne asigura autorul, in
preambul), un pronuntat caracter autobiografic.
Este un roman puternic, emotionant, marturie si document
� fie si sub drapaj literar � ale unor vremuri
dramatice traite de oamenii acestui pamant romanesc.
Cu siguranta, indraznesc sa afirm aceasta, romanul
"Un ocean de desert� reprezinta o culme, de pana
acum, a creatiei lui Al. Florin Tene.
MARIANA CRISTESCU
LANSARE DE CARTE
Astazi, incepand de la ora
11.00, la Centrul Cultural "Mihai
Eminescu� din Targu-Mures, va
fi lansat noul volum de publicistica
al jurnalistei Mariana
Cristescu, "Timpul iubirilor�,
aparut la Editura "Nico�.
Prezinta scriitorii Lazar Ladariu,
Nicolae Baciut, Razvan Ducan.
Intalnirea cu publicul este
prilejuita de sarbatorirea Zilei
Limbii Romane. (I. F.)
MARIA, UNICA REGINA
A ROMANIEI UNITE
Cred ca este nimerit sa folosesc aici un aforism la care tin foarte mult:
"In viata esti ceea ce faci. In moarte esti doar ceea ce ramane� .
Este o fericire pentru mine de a dedica
ireversibil acest moment Unicei Regine a
romanilor adunati in aceeasi tara.
Este o fericire pentru mine de a putea
marturisi cum am ingenunchiat langa
lespedea funerara de piatra alba de la Curtea
de Arges, in chiar ziua Adormirii Maicii
Domnului, cand ochii au cules literele locului
ei de nastere: "East Well�. Doamne, mi-am
zis, cum de ai facut Tu (!) ca pe Aceea, care
avea sa fie intruparea binelui nostru, sa O (!)
fi zamislit chiar in "Rasaritul cel Bun� din inima
Apusului britanic!?! Ce destin superb a fost
atat de magulitor cu poporul meu, de a-i fi
trimis o asemenea rasplata, spun eu, de mult binemeritata!
Am avut superbe Doamne de Tara, alaturi de voievozi si principi ilustri.
Prea fericite fie numele Mariei lui Stefan cel Mare, al doamnei Stanca,
cea schivnica si pastratoare a trupului lui Mihai Voda Viteazul
Unificatorul, si al doamnei Elena Cuza, urcata pe tronul unit langa
Alexandru Ioan, intaiul Principe! Ele sunt temelia iubitoare a acestui
neam, proorocind prin jertfa lor smerita maretia Reginei tuturor Romanilor!
Aceste randuri nu se vor doar un remember evocator, si nici o "summa
cum laude�, asa cum este de asteptat sa o faca, pe buna dreptate,
majoritatea celor care au sansa de a scrie despre eveniment in aceasta
nobila carte. Imi doresc explicit sa se inteleaga de ce Ea este aparte.
Pentru ca Ea este si explicatia viitorului nostru.
Regina Maria este simbolul netagaduit al demnitatii unei dinastii cu
adevarat regale, pentru care menirea si implinirea datoriei reprezinta
suprema virtute!
Maria, Regina tuturor Romanilor, s-a marturisit a fi un om ca toti ceilalti,
dar care se deosebeste de ceilalti tocmai prin constiinta menirii sale,
aceea de a se dedica tarii sale, pentru ca Romania a fost Tara Ei!
O venerez pe Regina mea, Maria, Unica Regina a Romaniei Unite.
Pentru ca alta nu am avut. Carol, fie si al doilea, a fost un desfranat
care s-a complacut in concubinaje ordinare. Mihai nici n-a avut timp
sa-si aleaga regina, pentru ca s-a predat lui Stalin in numele unei
cauze doar de el stiute!
Dupa plecarea Mariei, Romania a ramas orfana de regina! Poate
de aceea a fost data, pe rand, la orfelinatele Europei fasciste sau,
mai apoi, comuniste!
Maria nu a lasat doar o inima testament, un castel de Balcic mostenire
sau un jurnal de viata spre aducere aminte. Maria, printesa de Kent,
nascuta la East Well, a lasat un ordin permanent. Un ordin al Unicei
Regine a Romaniei Unite: "Pastrati Tara!!�.
Dupa trei sferturi de secol de la plecarea Sa, ordinul este in vigoare.
Romani! Regina va cere sa pastrati Tara! Pentru ca este si Tara Ei, in
numele careia s-a savarsit din viata, ducandu-si menirea pana la capat...
Fiti suverani, supunandu-va ordinului Suveranei noastre Unice!
Pana la capat Soldat al Tarii,
Dr. MIRCEA CHELARU
