Ion si Maria nu-si mai incapeau in piele de fericire dupa ce li s-a
nascut primul copil. Nu stiau ce sa mai faca pentru ca micutului sa nui
lipseasca nimic si sa creasca frumos. Intr-o zi, Maria a trebuit musai
sa plece de acasa, cu treburi importante. Cum nu avea cu cine sa lase
copilul, l-a chemat pe Ion si i-a dat indicatii, astfel incat baietelul, in
varsta de doi ani si jumatate, care facea tot felul de boroboate, sa fie
tinut sub control.
Femeia a plecat, iar copilasul a inceput sa se joace cu jucaria lui
preferata, care era un micut set de ceai primit in dar de la nasii de
botez. Ion statea relaxat in living, concentrat la stirile de la televizor,
cand s-a pomenit cu o cescuta de ceai, care bineinteles era doar apa,
servita de copilas. Apoi, micutul a repetat figura de mai multe ori, fiecare
ceasca de ceai servita fiind urmata de o multime de exclamari din
partea tatalui in privinta minunatului ceai.
Dupa cateva ore, in sfarsit, s-a intors si Maria acasa. Ion, mandru din
cale-afara, i-a zis femeii sa stea pe loc si sa priveasca cum este el
servit cu o cescuta de ceai de baietel, din punctul lui de vedere, unul
dintre cele mai dragalase lucruri pe care micutul le facuse pana atunci.
Maria a stat cuminte si a asteptat sa vada ce face copilul. Apoi, il
privea cu nostalgie cum micutul venea din celalalt capat al holului si
se chinuia sa nu verse... ceaiul din cescuta cu care dorea sa-l
serveasca, pentru a nu stiu cata ora, pe tatal sau. Maria si-a privit
linistita sotul cum isi bea ceaiul, apoi i-a spus:
- Ti-a trecut vreodata prin minte barbate, la varsta ta, ca singurul loc
unde poate copilasul nostru sa ajunga, pentru a lua apa, este doar
vasul WC-ului??
Parintele GHEORGHE SINCAN,
paroh la Targu Mures
