"Politicienii
patimasi� impotriva
functionarilor
de cariera
Acuzatiile aduse de Gheorghe
Olarasu, inspector general in
Ministerul de Interne, cel ce
coordonase ancheta impotriva lui
Husarescu, au fost luate in dezbaterea
unei Comisii de disciplina
constituita prin hotarare de guvern.
Comisia, formata din 5 membri printre care si Eugen Cristescu,
viitorul sef al spionajului roman din
perioada guvernului Antonescu era condusa de Nicolae Radovici,
presedintele Curtii de Apel din
Bucuresti.
In intervalul 30 august 1930 - 5
noiembrie 1930, aceasta Comisie
s-a reunit de 11 ori. Abia pe data
de 5 noiembrie 1930 s-a luat
hotararea definitiva. "Comisia scria in hotarare - avizeaza a se
aplica D-lui Zaharia Husarescu,
inspector regional la
Inspectoratul Regional de Politie
Chisinau, pedeapsa excluderii din
serviciu pe timp de sase luni cu
pierderea salariului si mutare pe
cale disciplinara.�
Pe tot timpul anchetei, Husarescu
a fost supus unei presiuni media
de neimaginat. Ziarele, in mod
deosebit cele stipendiate de
taranisti, se intreceau in a-l
denigra pe Husarescu, desi inca
impotriva lui nu se luase nicio
hotarare si niciuna dintre cele 19
acuzatii formulate, nu a fost in final
demonstrata. "Numele tradatorului
din Siguranta - titra grav,
cu litere mari, nr. 129 din 29 mai
1930 al ziarului Vocea Basarabiei este cunoscut guvernului. Agentul
CEKEI (serviciul de informatii al
U.R.S.S. - n.a.), Ianovici, care a rapit
pe generalul Kutepov, a fost la
Bucuresti. Frumusetea misterioasa
care a furat cifrul secret roman - se
facea referire la o rusoaica venita
de la Paris, banuita a fi spioana CEKA a trait la Chisinau, la Hotelul Londra.
Suntem in ajunul unor noi divulgari.�
Evident, ziarul aruncase doar o
"bomba� de presa, care pana la urma
se dovedise a fi doar o amarata de
fumigena. Zaharia Husarescu s-a
aparat cu demnitate, atat impotriva
hotararii pronuntate de Comisie, pe
care o va ataca in justitie, avand in
cele din urma castig de cauza, cat
si impotriva atacurilor nedemne si
nefondate ale presei.
Husarescu nu va mai dori sa se
reintoarca in serviciu si pentru ca
avea suficienta vechime in serviciu,
se va pensiona.
Cu regretul ca, probabil la ordin
politic, fusese denigrat, iar onoarea
si probitatea sa ii fusesera puse la
indoiala.
"Este regretabil ca intr-un asemenea
serviciu de pura specialitate
(Siguranta Statului - n.a.) - scria
Husarescu in nota sa de aparare
citita in fata Comisiei - un serviciu
cu atatea subtilitati, mai ales in
Basarabia, ancheta s-a facut de un
organ superior strain cu totul de
Siguranta...�
In aceeasi nota, el mai scria, citez:
"...sunt silit sa arat acte si fapte cari
vor dovedi usurinta cu care s-a
procedat cu scop de a-mi intuneca
trecutul, cariera si viata mea,
mergandu-se pana la acuzatia de
asasinate si banuieli de tradare...�
El reuseste foarte bine sa dea glas
si gravitatii pericolului pe care o
reprezenta atunci - fapt valabil si azi
( n.a.) - imixtiunea politicului in
chestiuni de securitate nationala,
cu impact direct in ceea ce priveste
modul de exercitare al atributiunilor
de catre functionarii din Siguranta
Statului.
"Ma simt obligat deci - mai scria
Husarescu in apararea sa - pentru
stabilirea adevarului sa arat inaintea
Onor Comisiunei, sistemul inducerii
in eroare care a sugrumat dreptatea
in ochii acelor politicieni patimasi,
carora noi, functionarii de cariera, nu
putem sa le fim pe plac totdeauna....�
Uzand de date concrete, usor
verificabile, Husarescu a demontat
acuzatie cu acuzatie, aratand la
final, ca reusise in decursul carierei
sale de ofiter de informatii din
Basarabia, sa aduca in fata Curtilor
Martiale, dar si a unor instante civile
de la Chisinau, Iasi si Galati, un
numar impresionant de acuzati, din
care, spunea el, citez: ��un numar
de peste 4.000 au fost condamnati.�
Husarescu,
obiectiv de urmarire
informativa sau
cand "vanatorul�
devine �vanat�
O parte din afirmatiile pe care le
facuse Husarescu in apararea sa,
in 1930, in special cele care se
referau la comunistii arestati, la
spionii sovietici deconspirati sau la
retelele de informatii pe care le
constituise pe teritoriul U.R.S.S., vor
cantari greu peste circa 20 de ani
cand va fi arestat de comunisti.
Importante informatii despre
Husarescu si activitatea lui, au fost
oferite Securitatii romane si de catre
NKVD-ul sovietic, iar o alta parte au
fost obtinute din arhivele serviciilor
secrete romane ajunse pe mana
comunistilor dupa 23 august 1944.
Insa la baza acuzatiilor impotriva
lui Husarescu au stat - asa cum
spuneam anterior - in mod deosebit,
informatiile din dosarul inaintat
Comisiei Disciplinare a Ministerului
de Interne, in 1930, de care
inspectorul de politie Gheorghe
Olarasu (foto 3).
In 1930, dupa terminarea anchetei,
devenit om liber, eliberat de
obligatiile de serviciu, dar si tanar
pensionar, Husarescu se va apropia
de liberali si va fi seful pazei omului
politic liberal Gheorghe Tatarascu.
Din momentul trecerii sale in
rezerva, a devenit insa si "obiectiv
de urmarire informativa.�
Fiecare noua informatie obtinuta
despre el, va fi notata meticulos de
lucratorii din Siguranta. De la cele
mai banale evenimente, pana la cele
cu semnificatie tragica.
Astfel, citez: "Duce o viata linistita,
primeste rar vizite la domiciliu.....�
sau "A trecut de la confesiunea
mozaica, la ortodoxism...�, ori "A
avut un fiu, locotenent de artilerie,
care a murit pe frontul din Rusia, in
1941�, sunt doar cateva din informatiile
notate scrupulos in fisa sa
personala de urmarire informativa.
Casa, anturajul si activitatea sa
vor fi intens monitorizate, mai ales
dupa 23 august 1944. Un informator
din anturajul sau imediat, nota, citez:
"Domnul Husarescu.....actualmente
apropiat al domnului Gheorghe
Tatarascu, a subliniat azi, 27 septembrie
(1944 � n.a.), orele 8, 34, intr-un cerc de
prieteni ca fostul premier are intentia
unei alipiri la partidul liberal de sub
conducerea domnului Dinu Bratianu.
In acest scop, dl. Gh. Tatatrascu,
incearca o seama de contacte
politice. Dealtfel, frictiunile existente
intre partidele democratice
liberale si taraniste, subliniaza
domnul Husarescu, pot dauna
amintitelor partide si pot profita
reusitei celorlalte ramuri
politice...�
O parte dintre declaratiile care
au stat la baza anchetei disciplinare
pornite impotriva lui Husarescu
in 1930, au fost obtinute de
Gheorghe Olarasu cu ajutorul a doi
subalterni ai lui Husarescu, nemultumiti
de faptul ca nu fusesera
promovati ierarhic, mai mult chiar,
fusesera sanctionati de cateva ori
pentru abateri disciplinare si le
fusese diminuat salariul din
dispozitia acestuia.
Unul dintre acestia - ce curios
si implacabil este destinul! - avea
sa-l "toarne� pe Husarescu pentru
a doua oara, la Targu-Mures,
atunci cand acesta a fost anchetat
de catre Securitatea mureseana
si Procuratura Militara Principala
Targu-Mures, pe baza acuzatiilor
din 1930. Cel in cauza, fost comisar
de Siguranta in anii �30, in
Basarabia si fost subordonat al lui
Husarescu, traia inca si era incarcerat
in Penitenciarul din Fagaras,
impartasind aceeasi soarta ingrata
ca a majoritatii functionarilor din
aparatul de stat, ordine publica si
siguranta, arestati de comunisti
imediat dupa 1947.
De mentionat este si faptul ca
atat Olarasu, cat si sotia sa, se
aflau la momentul anchetarii lui
Husarescu de catre comunisti, in
penitenciarul Fagaras. Olarasu,
fostul anchetator din 1930, a fost
un timp "coleg� de penitenciar cu
Husarescu. De altfel, Gheorghe
Olarasu avea sa si moara in acel
penitenciar, iar Husarescu sa-i
mai supravietuiasca inca cativa
ani, murind tot acolo, in
inchisoarea de la Fagaras.
Prof. NICOLAE BALINT,
publicist
