OARBA DE MURES, IN SECVENTE: IERI, AZI, MAINE

Distribuie pe:

SCURT ISTORIC

Dealul de la Oarba de Mures a fost in
septembrie 1944 teatrul de lupta al uneia
dintre cele mai sangeroase file ale celui deAl Doilea Razboi Mondial. Cucerirea cotei
495, de catre Armatele romane, cu o suspecta
neimplicare a armatelor conduse de maresalul sovietic Rodion Malinovski, comandantul
Frontului II, ucrainean, a insemnat o
jertfa inimaginabila, mai ales ca diferenta
dintre inzestrarea Armatei romane, fata de
cea germana, era semnificativa, la care se
adauga si pozitia strategica in care se aflau
acestea. Un cantec al vremii remarca: "De
la Ludus la Iernut,/ Trei divizii am pierdut�.
Zona a fost teatru de razboi in perioada
17 septembrie-5 octombrie 1944, luptele de
aici, in care s-au jertfit circa 11.000 de eroi
romani, fiind considerate unele dintre cele
mai sangeroase, "un adevarat Katin pentru
Armata romana�.
In contextul semnarii armistitiului cu rusii,
Armata romana a intors armele impotriva
armatelor hitleristo-horthyste, dar s-a
angajat singura in eliberarea Transilvaniei,
partea cedata Ungariei horthyste prin
Diktatul de la Viena, din 1940.
In a doua jumatate a lunii septembrie si in
primele zile ale lunii octombrie Armata a 4-a
Romana a dus lupte pe cursul mijlociu al
Muresului si pe Aries intre Campia Turzii si
Targu-Mures, care au inclus si episodul
sangeros de la Oarba de Mures.
Ordinul dat de generalul Trofimenco,
(caruia i se subordona si Armata a 4-a
Romana), de a ataca frontal Dealul
Sangeorgiu, fara sprijin de artilerie sau
aviatie, pentru cucerirea pozitiilor germane
de pe dealul Sangeorgiu, sustinute si de
Divizia 8 Cavalerie SS germana, s-a soldat
cu pierderea eroica a peste 11.000 de ostasi
romani din Diviziile 9 si 11 Infanterie romane
din Corpul 6 Armata, care se desfasurase pe
un front cu o largime de numai 400 metri.
Atacurile din 22-25 septembrie 1944 au dus la
un adevarat masacru, un martiraj mult prea
scump platit.
Pana la urma, cota 495 a fost cucerita,
armatele continuandu-si ofensiva pana
la eliberarea intregului teritoriu al
Transilvaniei, apoi spre vest, pana la
capitularea Germaniei.

MONUMENTUL DE LA
OARBA DE MURES

Pe dealul de la Oarba de Mures, in 1949,
din initiativa locala, a fost ridicat un Monument
al Eroilor.
Central, monumentul, inalt de 10 m, are un
soclu de beton si o coloana de granit pe care
era stema Republicii Populare Romane,
inlocuita in 1994 cu o cruce din piatra.
Pe monument este inscriptionat: "GLORIE
EROILOR ROMANI CAZUTI PENTRU APARAREA
PATRIEI� � 1944.
A fost amenajat si un cimitir al eroilor, aici
fiind inhumati 165 de eroi cunoscuti si
27 necunoscuti.
Primele manifestari omagiale au avut loc la
9 mai 1949.
In zona au fost ingropati peste 3.500 de eroi,
dar identificati in arhive sunt doar 1.169.
Amenajari ample au avut loc in 1969,
inaintea unei preconizate vizite a lui Nicolae
Ceausescu, vizita care nu a mai avut loc.
Au fost organizate manifestari la Monumentul
de la Oarba, in fiecare an, la 9 Mai,
23 August si 25 Octombrie, de dinainte de
1989, si 9 Mai, Ispas, 25 Octombrie, dupa
1989, cu programe cultural-artistice
comemorative, depuneri de coroane de flori,
ceremonii militare, iar din 1990, s-au oficiat
si slujbe religioase.

CARTE

In 1985, revista "Vatra� de la Targu-Mures,
a editat in colectia sa "Biblioteca de istorie�,
volumul "Epopeea de pe Mures�, autori
Grigore Ploesteanu, Lazar Ladariu, Vasile
T. Suciu (Coperta Radu Ceontea) (327 p.),
in care sunt cuprinse date despre asaltul
asupra cotei 495.

Ansamblul Sculptural
"In Memoriam�

In 1985, primarul de atunci, Vasile Cornea,
a initiat Tabara de Sculptura "In memoriam�Oarba de Mures, un proiect care ar fi insemnat
sa numere 11 tabere de sculptura in piatra de
Vistea, in final rezultand 121 sculpturi.
S-au derulat doar 10 editii, pe timpul
mandatelor lui Vasile Cornea (1985-1991), care
a ramas "primarul statuilor din deal�,
coordonand si editiile pe perioada in care
au fost primari Gheorghe Andreica (1992 1995) si Marcel Furman (1996).
A mai fost o tentativa de realizare a ultimei
editii, in 2005, pentru care a fost achizitionata
piatra de Directia pentru Cultura
Mures, dar n-au mai fost onorate si fondurile
pentru finalizarea taberei.
Acesta e un ansamblu sculptural unic
in Europa prin modul de realizare si
semnificatia sa.
Lucrarile nu au inscrise nici numele
autorilor, nici titlul acestora. Intr-o etapa in
care ansamblul va fi amenajat si el va putea
fi inclus pe traseele turismului cultural-memorial,
mai ales ca infrastructura a fost
rezolvata, va fi necesara si marcarea
acestor repere, pentru ca, dincolo de
simbolistica pe care unii o invoca, aceste
lucrari sunt opere de arta, iar autorii lor
trebuie cunoscuti.

Festival al Cantecului
Popular Patriotic

Din 2011, la Oarba de Mures, la Monumentul
Eroilor, se desfasoara un Festival al
Cantecului Popular Patriotic "La Oarba si
la Iernut�, manifestare originala si unica in
conceptia sa, initiativa a interpretului de
muzica populara Ciprian Istrate, care este
si... jandarm!
Festivalul s-a bucurat de la inceput de
o foarte buna organizare si participare,
atat din punct de vedere artistic, cat si al
publicului, prezent cu miile pe platoul de
la Monument.

FILMOGRAFIE

Sergiu Nicolaescu intentiona sa faca in
2013 filmul "Candele de zapada� despre
luptele de la Oarba de Mures.
Un alt proiect de film al sau, "Trenul mortii�,
ar fi urmat sa atinga si acest subiect.

PROIECTE

Sunt mai mult decat imperative imprejmuirea
cu gard viu a intregului ansamblu
memorial, restaurarea lucrarilor deteriorate,
derularea si a editiei a 11-a si editarea unui
album memorial, cuprinzand toate lucrarile
si date despre autorii lor.

Oarba de Mures, 15 august 2013

La manifestarile din acest an, de la Oarba de Mures, din 15 august, pe langa programul
celei de a treia editii a Festivalului Cantecului Popular Patriotic, va fi organizata si o expozitie
de armament vechi, dar si din dotarea actuala a Armatei romane. Muzeul de Istorie al
Armatei va oferi spre prezentare si tinute militare.
Pentru prima oara se va organiza si o simulare a asaltului asupra cotei 495, completat cu
survolari ale zonei de avioane MIG, plus parasutari la Cota 495.

1 comentariu

Lasă un comentariu