Pentru Romania Mare! Reghineanul Florea Bogdan, in Serviciul de Informatii al Armatei Regale Romane, 1916-1918 (I)

Distribuie pe:

A fost ofiter in armata austro-ungara, dar a refuzat sa lupte intr-un razboi care nu era al lui. La scurt timp dupa
inceperea Primei Mari conflagratii a secolului XX, aflat pe frontul din Galitia, a dezertat, ajungand apoi in
Romania. Florian Bogdan sau Florea Bogdan cum apare in alte surse � un muresean cu o biografie atipica �, fost
inginer in viata civila, dupa dezertarea sa din armata imperiala a fost cooptat ca ofiter de informatii si
contraspionaj in Armata Regala Romana.
La terminarea razboiului, Bogdan a fost desemnat parlamentar in primul Parlament al Romaniei reintregite,
iar pentru foarte scurt timp a fost chiar Prefect al judetului. In timpul razboiului, actiunile sale pe linie de
informatii si contraspionaj s-au dovedit deosebit de utile pentru pregatirea actiunii din data 14 august 1916,
moment in care Marele Cartier General al Armatei romane � conform Conventiei politico-militare incheiate
cu puterile Antantei � a pus in aplicare Planul de operatii "Ipoteza Z�. Momentul ales � 14 august 1916 � era
nefavorabil atat Romaniei, cat si Antantei mai ales datorita situatiei precare a acesteia din urma pe fronturile
europene. Totusi, conform intelegerilor convenite anterior, in noaptea de 14/15 august 1916, importante
efective ale armatei romane au trecut Carpatii in Transilvania, unde au eliberat mai multe orase, printre care
Brasov si Toplita.
Fara a fi fost pregatita in mod deosebit, operatiunea din zona Borsec � condusa de Florian Bogdan � a fost una
exemplara, deoarece s-a desfasurat fara nicun fel de incidente, iar obiectivele propuse au fost indeplinite integral.

Din armata
austro-ungara, peste
Carpati, in Romania

Nascut la 19 martie 1876, la
Faragau, langa Reghin, Florian
Bogdan a absolvit in 1899, cu
rezultate de exceptie, Politehnica
Regala din Budapesta fiind pregatit
in matematica, geodezie,
constructii de case, poduri,
sosele, cai ferate, arhitectura
si topografie si fiind declarat
"inginer universal�. Timp de
aproape doi ani, pana in 1901, a
lucrat in Ungaria, la amenajarea
lacului Balaton. Din anul 1901 si
pana in 1902 a urmat Scoala
militara de pionieri din Praga,
iar la absolvirea acesteia i s-a
acordat gradul de ofiter in armata
austro-ungara. In anul 1902,
Florian Bogdan a deschis un birou
tehnic privat la Reghin � acesta
va functiona timp de 12 ani �
pentru amenajari funciare, indiguiri
si irigari de terenuri, ridicari
topografice pentru birourile cadastrale
si notariale, planuri de
mosii, harti de parchetare a
padurilor pentru societatile de
exploatare forestiera.
Fiind un om deosebit de activ,
in deplasarile sale prin Transilvania �
pe jos, calare sau cu trenul �
Florian Bogdan a cunoscut si a
lucrat cu foarte multi oameni,
tarani romani si maghiari, in
special padurari, paznici de vanatoare,
taietori de lemne, muncitori
la fabricile de cherestea.
Aceste relatii se vor dovedi
deosebit de utile dupa ce va intra
in serviciul de informatii al armatei
romane, putand astfel sa dezvolte
o vasta retea informativa pe
teritoriul Transilvaniei.
In perioada premergatoare
razboiului, impreuna cu alti intelectuali,
a organizat, la Reghin,
banca "Cerbul�, dupa model maghiar,
destinata sa vina in ajutorul
taranilor si al micilor intreprinzatori
romani, categorii paupere in
Transilvania datorita politicii de
discriminare practicate de
autoritatile maghiare.
Inteligenta nativa si spirit deschis,
Florian Bogdan cunostea foarte
bine mai multe limbi straine: maghiara,
germana, latina, franceza, ceha si rusa.
In luna iulie 1914 a fost mobilizat in
armata austro-ungara si incadrat ca
sublocotenent in Regimentul 22
honvezi din Targu-Mures, iar la scurt
timp a plecat pe frontul din Galitia.
Luptator intr-un razboi care nu era
al lui si ranit inca din primele zile,
Bogdan nu a ezitat prea mult si s-a
hotarat sa dezerteze si sa treaca
Carpatii in Regatul Romaniei. Bun
cunoscator al muntilor si al
psihologiei oamenilor de la munte,
Florian Bogdan a trecut Capatii
fara peripetii.
La scurt timp, a reusit sa-si aduca
de la Reghin, in Regatul Romaniei,
sotia si cei doi copii, Romul si Delia.

De la planseta,
in serviciul de informatii
si contraspionaj

In Bucuresti, Florian Bogdan a
devenit o persoana foarte activa in
cadrul "Ligii Culturale a Romanilor
Ardeleni� ce functiona aici si milita
pentru eliberarea Transilvaniei si
alipirea ei la Regatul Romaniei.
In Transilvania, dar mai ales dupa
ce a trecut Carpatii, el a cunoscut
personalitati importante ale timpului
sau, printre care Vasile Lucaciu,
Liviu Rebreanu, Simion Mandrescu,
Octavian Goga, Octavian Taslauanu,
Ion I.C. Bratianu, regele Ferdinand I,
Onisifor Ghibu, Nicolae Iorga si multi
altii, bucurandu-se de aprecierea lor
sincera. A fost incadrat ca inginer
civil in Serviciul cadastral al armatei
romane, fiind subordonat unor
militari de cariera. Cu aceasta
ocazie, l-a cunoscut si a legat o
sincera prietenie cu maiorul Eliade,
tatal filosofului de mai tarziu,
Mircea Eliade.
Ca fapt divers, inainte de a fi
angajat in armata romana, Bogdan
a realizat primul plan cadastral al
orasului Bucuresti. Intrat in serviciul
armatei, Bogdan a fost remarcat
rapid pentru inteligenta sa nativa,
cunostintele pe care le avea in
diverse domenii, dar mai ales pentru
faptul ca vorbea fluent mai multe
limbi straine si cunostea foarte bine
din punct de vedere geografic
spatiul transilvanean si avea multe
cunostinte in regiune.
Dupa mai putin de trei luni, Bogdan
a fost mutat � tot ca civil � in cadrul
Biroului Informatiilor unde se ocupa
de realizarea sintezelor informative
pe baza informatiilor culese din
presa straina. Dupa foarte putin
timp, Florian Bogdan a fost reactivat
ca militar si incadrat in serviciul de
informatii si contrainformatii cu
gradul de locotenent.

Comandant
al "Detasamentului
Borsec�

In aceasta calitate, cea mai
importanta misiune a sa a fost cea
din zilele premergatoare inceperii
operatiunilor armatei romane pe
frontul din Transilvania.
Detasamentul precursor incadrat
cu 10 oameni si condus de lt.Florian
Bogdan, a actionat initial ca o
subunitate de infanterie � cercetare
in adancimea dispozitivului inamic,
i-am zice noi azi � in zona Borsec,
Toplita, Gheorgheni, Bilbor.
In aceasta calitate, a reusit sa
creeze bresa necesara in dispozitivul
austro-ungar, anihiland dispozitivul
de paza de pe frontiera cu
Romania, fapt ce a facilitat patrunderea
rapida si prin surprindere pe
acea directie a unitatilor regulate
ale armatei romane. Dupa primele
succese ale armatei romane,
"Detasamentul Borsec� si-a stabilit
punctul de comanda la Toplita, in
castelul baronului Urmanczy. Prin
oamenii sai, Bogdan a luat legatura
cu retelele informative create de
serviciile speciale romane in
Transilvania inca din timp de pace.
Una dintre cele mai eficiente retele
de informatii aflata in adancimea
dispozitivului armatei austo-ungare �
retea care opera in zona Clujului si
pe care Bogdan a reusit sa o
contacteze imediat dupa intrarea
Romaniei in razboi � a fost cea
condusa de avocatul Amos Francu.
In acelasi timp, Bogdan a desfasurat si actiuni de contraspionaj,
participand in mod direct la
interogarea suspectilor de spionaj
arestati de armata romana. Intr-o
astfel de ocazie, a fost recunoscut
de un ofiter austriac, fost camarad
de arme, care, vadit surprins sa-l
vada in uniforma armatei romane,
i-a comunicat ca pe frontul din
Galitia fusese dat disparut in
misiune si nu dezertor.
Bogdan a trait intens si amar
momentul in care, intr-un timp
foarte scurt, a trebuit ca, impreuna
cu "Detasamentul Borsec� si
intreaga armata romana participanta
la operatiunile din
Transilvania, sa se retraga peste
Carpati. Detasamentul sau a fost
desfiintat, iar cei 10 membri ai
acestuia au trebuit sa se
reintoarca la unitatile de care
apartineau si de la care fusesera
detasati pe o perioada limitata de
timp. Florian Bogdan a mai indeplinit
alte doua misiuni de informatii,
dar in mod individual.
Cu documente false si echipat
cu uniforma armatei austroungare,
el a reusit ca pe timpul
retragerii armatei romane din
Transilvania sa se infiltreze in
dispozitivul inamic in zona
Sighisoara, Sibiu si Medias pentru
a afla valoarea, componenta si
dotarea tehnica a unitatilor militare
care se aflau la contact (in lupta
directa) cu armata romana, dar si
a celor de sprijin si de intarire.

Prof. NICOLAE BALINT,
publicist

(va urma)

Lasă un comentariu