Descoperit si publicat de
N. Iorga in 1902, documentul nu
este un testament propriu-zis al
lui Mihai Viteazul, ci o suma de
cereri ale voievodului enuntate
in 12 puncte, pe care le-a adresat
imparatului Rudolf al II-lea prin
comisarul acestuia, Pezzen, venit
la Alba Iulia in iulie 1600 pentru a
discuta cu voievodul problema
stapanirii asupra Transilvaniei.
Documentul se intituleaza
foarte sugestiv: "Dorintele lui
Mihai-Voda Maria Sa, domnul
Ardealului, Moldovei si Tarii
Rumanesti, de la Inaltimea Sa
imparatul Ramului. Acestea sunt
dorintele Mariei Sale�.
Acest document a intrat in
istoriografia romaneasca si sub
titlul: "Si hotarul Ardealului�
pohta ce-am pohtit� Moldova,
Tara Rumaneasca� (de retinut
precizia, detaliile si, mai ales,
tonul ritos si ferm al scrisorii).
Documentul a fost descoperit
de Iorga in Arhiva Imperiala de
Razboi din Viena, impreuna cu
alte trei documente ale voievodului,
ceea ce dovedeste ca
acestea au ajuns acolo fie direct
trimise prin numeroasele sale
solii la Viena, fie prin comisarii
imperiali veniti la Alba Iulia.
Acest document insa a fost
capturat de Basta din cortul voievodului,
dupa asasinarea acestuia pe
campia de la Turda in august 1601
(s.n.), opinie enuntata de cercetatorul
C. Rezachevici, intr-un amplu
studiu publicat despre acest document,
cu precizarea ca ideile continute
in cele 12 puncte au constituit
baza tratativelor pe care voievodul
le-a discutat la Alba Iulia cu Pezzen,
comisarul imparatului, in iulie 1600.
Continutul documentului este
urmatorul:
"Dorintele lui Mihai-Voda Maria
Sa, Domnul Ardealului, Moldovei si
Tarii Romanesti, de la Inaltimea Sa
Imparatul Ramului. Acestea sunt
dorintile Mariei Sale�.
1. Cu aceasta sa incuviinteze
Maria Sa dorinta Inaltimii Sale, ca
sa tina Ardealul si sa-l stapaneasca
cu numele de gubernatorie, dar cu
asa conditie, ca Inaltimea Sa sa i-l
lasa sa-l stapaneasca toata viata;
dupa moarte sa ramana fiului sau
si urmasilor lui, de la fiu la fiu;
cand insa (ceeia ce sa fereasca
Dumnezeu sfantul) Domniei Sale i
s-ar strange neamul, sa fie tara a
Mariei Sale Imparatul Ramului.
2. Doreste Maria Sa, ca si
Moldova sa i-o dea Domnia Sa pe
veci, de la fiu la fiu ad utrumque
sexum, si Tara-Romaneasca inca
Mariei Sale. Cand insa s-ar strange
tot neamul Mariei Sale, asa ca si
vita barbateasca si cea femeiasca
ar lipsi, Inaltimea Sa sa dea
acestor doua teri, Moldovei si TeriiRomanesti, o astfel de invoire,
ca ele insile sa-si poata alege
Domnul, pe cine vreau, insa in
asa chip, incat sa-si ceara de la
Inaltimea Sa Imparatul Ramului, si
sa-i slujeasca lui Judecatile, pe
care le vor avea terile, pe acelea
sa le vada si sa le dezbata Domnul
care va fi, impreuna cu sfetnicii,
si tot inaintea lui sa se sfarseasca
toate judecatile; in alta tara sa nu
mearga, din pricinile in apelatie.
Nimeni sa nu scoata din vechile
lor pravili pe calugari, pe popi
si manastiri.
3. Dorinta Mariei Sale: doreste
ca sa se tina de Ardeal: Gurghiu,
Gilau, Ieciul si Fagarasul, cu toate
Tinuturile si veniturile, pe veci; din
Tara Ungureasca insa: Hustu, Chioara,
cu Tinuturile si veniturile impreuna,
din fiu in fiu, utrumque sexum ; daca
s-ar stringe neamul de vita barbateasca,
sa ramana ramurii de pe fete,
si nimeni sa nu-i tulbure intr-acelea
in slujba Mariei Sale. Si cu conditie
ca aeasta: adica ar fi alt principe
in Ardeal, acela sa nu aiba
autoritate si putere sa le iea din
mana ramurii dupa baieti sau dupa
fete.
4. Si aceia doreste Maria Sa ca
sa aiba si pentru aceia putere Maria
Sa, ca sa poata da slobod si darui
in veci, ori-cui va vrea, sau mosie,
sau alt ceva, ori ce vrea, afara de
aceia, daca cineva ar gresi sau
impotriva Mariei Sale sau impotriva
altora, ori-ce fel de om ar fi, si atunci
sa aiba Maria Sa putere ca pe unul
ca acela sa-l pedepseasca, dupa
pravila si dupa cuviinta si toate
judecatile, sa se sfarseasca
innaintea Mariei Sale; intr-alt loc
sa nu apeleze si sa nu se scoata
judecatile.
5. Dorinta Mariei Sale este ca
acele cinci comitate, Bihorul,
Solnocul de Mijloc, Maramuresul,
Zarandul si Crasna, sa le dea
Domnia Sa, Ardealului, precum au
fost inainte, cu toate cetatile si
Tinuturile dimpreuna.
6. Si aceasta doreste Maria Sa,
ca cetatile de la hotare, pe care le
va putea lua din mana paganilor,
asa cum sunt Timisoara, Felnocul,
Ceanadul, Becicherecul, Panciova
si Berinul, sa fie ale Mariei Sale,
cu tinuturile lor dimpreuna, pana la
Dunare, pe veci, din fiu in fiu, ad
utrumque sexum.
7. Daca Inaltimea Sa vrea sa se
bata tot innainte cu turcii, atunci
doreste Maria Sa, ca sa-i dea atatia
bani pentru trebuinta Ardealului,
cati i-ar randuit lui Sigismund; si
Moldovei sa-i randuiasca si sa-i
dea Innaltimea Sa, atatia bani, cati
i-a oranduit Terii-Rumanesti.
8. Titlul care i l-a dat Inaltimea
Sa lui Sigismund Bathory, astfel sa
i-l dea si Mariei Sale.
9. Pe aste trei luni, adeca: August,
Septembre si Octombre, sa dea
Innaltimea Sa pe fiecare cate o suta
de mii de florini, aceia ce face
300.000 de florini; mox et de facto
sa-i trimeata Innaltimea Sa.
10. Maria sa se bucura foarte
mult ca Innaltimea Sa a ingaduit
sa inceapa cu banii Innaltimii Sale
in tot locul mine, si doreste Maria
Sa sa aiba voie, ca, daca ar gasi
vre-o neingrijire in prefectii care
ingrijesc de mine, sa poata scoate
pe prefectul nebagator de sama si
sa lase baia unuia care poate fi de
folos terii.
11. Cand va cere nevoia, adeca
atunci cand se va ivi vre-un dusman
terii, unde s-ar cere ajutorul
capitanului de Casovia, si Maria Sa
i-ar scrie capitanului, sa fie dator
capitanul Casoviei, cu toate
puterile lui, sa mearga acolo unde
spune si doreste Maria Sa; sa nu
trimeata la Inaltimea Sa Imparatul.
12. Sfetnicul pe care il trimete
Innaltimea Sa sa fie acolo, pe
langa Maria Sa, pana atunci,
pana se va sfarsi razboiul, care
sa ingrijeasca de lipsurile ostirii;
si cand s-ar incepe judecati
despre pamantul castigat de la
Turci si hotarele aceluia, acelea
sa fie innaintea Mariei Sale si a
sfetnicilor sai, si sa dezbata si
imparta, si tot innaintea Mariei
sale sa se sfarseasca pricinile,
sa nu mearga intr-alt loc pentru
apelatie. Innaltimea Sa sa nu se
amestece intr-aceia, si sa nu
orandeasca, nici sa dea sau sa
hotarasca dintr-aceia, sau sa
iea, ci numai singur Maria Sa sa
daruiasca si sa dispuie, sau sa
iea, impreuna cu sfetnicii sai.
Omul pe care il trimete Maria
Sa sa fie pe langa Innaltimea Sa,
aceluia sa-i dea Innaltimea Sa
si mancare, si bautura, si sa fie
cinstit atat din partea Inaltimii
Sale, cat si din a sfetnicilor sai�.
(Traducere veche romaneasca,
in Analele Academiei Romane, XX.
p. 482, Hurmuzaki XII, p. 961)
Pe spatele filei a doua se afla insemnarile manuscrise ale voievodului:
"Si hotarul Ardealului/ pohta ce-am pohtit/ Moldova si Tara
Romaneasca�.
Selectie si adaptare dupa studiul intitulat "Testamentul politic al
lui Mihai Viteazul�, de prof. dr. GHEORGHE ANGHEL
(Sursa: www.certitudinea.ro, 4 august 2013)
