** Cat de tulburatoare si de fascinanta mi se pare a fi, acum, in miez
de Primavara, Transilvania mea draga! O nesfarsita intindere de
pamanturi fertile care de mai bine de doua decenii stau in asteptarea
feciorilor si nepotilor batranilor tarani pentru a le plugari! Sunt acele
pamanturi strajuite de falnici munti, de intinse paduri, de lungi rauri cu
ape repezi si limpezi; de campii manoase, de dealuri line care mai
amintesc ca au fost, candva, tapitate cu vii si livezi roditoare. Iar din
loc in loc intlalnim mandre sate, catune si orase peste care troneaza
turlele argintii ale bisericilor si manastirilor seculare, precum si zidurile
si bastioanele fortificate ale cetatilor si castelelor vechilor breslasi
medievali. Acolo unde mai dainuie visurile de dreptate si fratietate ale
lui Horea si Iancu sta de veghe, la Portile Muntilor Apuseni, falnica
Detunata a Abrudului, ca si "altarele� poleite cu aurul si argintul
fostelor mine, "scormonite� cu dalta si ciocanul de daci si de romani!
Peste toata aceasta blanda si cuminte intindere de pamanturi
romanesti troneaza trei dintre cele mai spectaculoase si frumoase
drumuri ale lumii: "Drumul Regelui�, traversand intreaga Marginime
a Sibiului; "Transfagarasanul�, care a implinit 38 de ani de la data
inaugurarii festive, precum si mai "tanarul� lor urmas, frumosul si
pitorescul drum alpin, inspirat denumit la feminin: "Transalpina�!
** Avandu-si pamanturile roditoare, padurile si raurile in "causul�
protector al Carpatilor, legendarul tinut transilvan este udat de blandele
Crisuri si Somesuri, avand drept stavila izvoarele si apele Muresului,
Oltului si Tarnavelor, pornite hai-hui prin tara din pantecele de granit
si de calcare ale Muntilor Fagaras, Cibinului, Orastiei, Apusenilor,
Giurgeului, Calimanilor, Gurghiului si Harghitei!
** Privit din inaltul Muntilor Fagaras, tinutul pare a fi o imensa scena
dintr-un intins amfiteatru natural, pe suprafata lui "jucandu-se� marile
drame ale poporului roman. O traire tragica si o existenta eroica. Pentru
ca acest mandru si bogat tinut nu s-a desprins niciodata de marele
trunchi al neamului. Fiind zbucim instoric al pamantului si locuitorilor
sai, vis neimplinit pe deplin nicio data! Astfel ca nimic nu se uita si nu
trebuie uitat din tragica lui mostenire. Este poezia cantecului si a
peisajului transilvan! Iluzii adormite. Dovada ca dintre toate tinuturile
locuite de romani si de limba romana, Transilvania a fost si este o eterna
alinare. In termeni coreografici, folclorici si religiosi, dansul sincopat, in
contratimp ai pasilor frumoaselor fete-tarancute din Capalna de Jos, sat pur
romanesc, situat in podgoria Jidveiului si a Blajului, "Capitalele vinurilor de
Tarnave�, este o sfanta purtata transilvana, stranie si tulburatoare!
** Din defileul cursului mijlociu al apelor Oltului se vad in departari
turlele inalte si sclipitoare ale bisericilor satelor romanesti. Parca ar fi insirate
precum margelele pe firul nevazut al atei de-a lungul streasinei impadurite a
Muntilor Fagaras. Din toate mandre si frumoase cate sunt, bisericile Manastirii
Martirilor Brancoveni de la Sambata de Sus par a fi cele mai falnice, mai
eroice si mai blande; mai omenoase si mai primitoare, fiind placute si bune
precum painea abia scoasa de pe vatra incinsa a cuptorului!
** Taranul-mester si creator popular din tinuturile maramuresene
foloseste, adeseori, in lucrarile sale cioplite in lemnul tare de stejar
si de gorun imaginea "Pomului vietii�, simbolizand viata fara de moarte
si rodnicia nesfarsita a trudei pamantului.
** El, taranul-taran transilvanean, roman adevarat, neconvertit la
lene si la nerusine, munceste "interpretand� mai multe roluri: plugar,
crescator de animale, dulgher, zidar, pomicultor, floricultor si
viticultor; parinte si bunic. Apoi, de-i fecior sau fata, batran sau
batrana, canta in corul bisericesc si joaca in hora din batatura
satului de Pasti, de Rusalii si de Craciun; la festivaluri si serbarile
campenesti, ca si la traditionalele "Intalniri ale fiilor satului�. Dar
dintre toate aceste roluri cel mai de pret este acela de mama si de
tata de copii. Aflati in supravegherea bunicilor si strabunicilor, tinerii
parintii devin, la randul lor, dascalii propriilor copii, duminica de
duminica luandu-i de manute si conducandu-i in fata altarului
bisericii din sat. In drum spre casa se opresc uneori in cimitirul din
deal, aprinzand faclia lumanarilor la capataiul celor din neamul lor,
rugandu-se sa-i aiba Domnul in paza Lui ocrotire.
ioan.vulcan@yahoo.ro
