Se intampla cu 171 de ani in urma. Era in primavara spre vara anului
1842, cand Dieta din Cluj, dominata de unguri (romanii neavand drept
de reprezentare, ei nefiind recunoscuti ca natiune), voteaza un Proiect
de lege, care prevedea introducerea in mod progresiv (intr-un rastimp
de zece ani) a limbii maghiare in locul limbii latine in administratie si
justitie, dar si in locul limbii romane in scolile si bisericile acestora. Se
isca un grav conflict intre episcopul greco-catolic, Ioan Lemeni,
simpatizant al nobilimii ungare, maghiare si secuiesti, si un grup de
profesori si elevi din Blaj, in frunte cu Simion Barnutiu. Ba, mai mult,
carturarul sas, Stefan Ludwig Roth (1796-1849), originar din Medias,
scrie un eseu intitulat "Der Sprachampf in Siebenburgen�. In rezumat,
reprezentand o pledoarie pentru folosirea limbii romane in Transilvania,
exprimandu-si nemultumirea fata de prevederile acelui Proiect de lege,
aratand ca limba romana, vorbita de majoritatea populatiei, este limba
oficiala: "Nu vad nevoia de a impune o limba oficiala a tarii. Nu
este nici limba germana, nici cea maghiara, ci este limba romana.
Oricat ne-am mai suci si ne-am invarti noi, natiunile reprezentate
in Dieta, nu putem schimba nimic. Aceasta este realitatea, aveti
grija!�, conchide carturarul sas, adresandu-se nobilimii maghiare
sa nu arunce carbuni aprinsi in paie uscate. "Semanati vant si o
sa culegeti furtuna�. Sase ani mai tarziu, acelasi carturat
revolutionar sas demasca, prin viu grai, ordinea de zi a Dietei din
Cluj din 28-29 mai 1848, privind Unirea Transilvaniei cu Ungaria,
declarand: "Transilvania ne este tuturor mama, inseamna ca suntem
cu totii frati, iar fratii nu se cuvine sa se oprime, ori sa se insele unii
pe altii�. De altfel, aceleasi idealuri de egalitate, fraternitate si
libertate a tuturor natiunilor transilvane, exprimate si cu cateva
zile mai devreme la Adunarea Nationala a Romanilor din
Transilvania din 15-17 mai de la Blaj. El era de parere, bazandu-se
pe documente istorice de necontestat, ca este necesar ca cele
trei Tari Romane sa se uneasca in fruntarele vechii Dacii.
Vis implinit, aproape pe deplin, la 1 Decembrie 1918.
Iata cum un vestit carturar-revolutionar sas, avand germana
ca limba materna, se dovedeste a fi nu numai extrem de realist, dar
si un mare patriot-vizionar, gandurile si implinirile sale aflandu-se,
astazi, intr-o surprinzatoare si nefireasca actualitate.
"Neastamparul� zgandarit, lipsit de obiectivitate, al unora,
mergand pana intr-acolo incat sa nege in totalitate bunul-simt
proverbial al romanului, bunatatea lui sufleteasca si dorinta lui
de a trai, in aceste stravechi tinuturi romanesti, impreuna si in
buna intelegere cu toate natiile si etniile!
SUCCINTE NOTE BIOGRAFICE: Stephan Ludwig Roth se naste
in Medias, la 24 noiembrie 1796; urmeaza studiile universitare la
facultati din orase germane si elvetiene; ganditor umanist, adept
al filosofiei lui Johann Gottfried Herder(1744-1803), istoric, profesor
si preot la Biserica Evanghelica-Cetate UNESCO din actuala
comuna Mosna, situata pe drumul ce leaga municipiul Medias
de orasul Agnita; neiertandu-i-se scrierile, spusele si faptele de
intelectual progresist si de revolutionar pasoptist, sustinator al
cauzei de emancipare a romanilor transilvaneni, un tribunal militar
il condamna la moarte, fiind executat pe dealul Cetatuii din Cluj,
in ziua de 11 mai 1849. Ii va impartasi aceeasi soarta si
maramureseanul-revolutionar Ion Buteanu (1821-1849), unul
dintre oamenii de incredere ai lui Avram Iancu.
ioan.vulcan@yahoo.ro
