Eminescu, haladuind peste universuri spirituale de nemurire

Sub auspiciile ziarului Cuvantul liber�, la Targu-Mures a
avut loc o a doua editie "Punti de lumina�. "EMINESCIANA�,
la care au sustinut comunicari prestigiosi invitati de onoare:
prof universitar dr. Victor Craciun, presedintele Ligii
Culturale pentru Romanii de Pretutindeni, general (r) dr.
Mircea Chelaru, vicepresedinte al aceleiasi institutii de
rezonanta internationala, jurnalistul si scriitorul Miron
Manega, alaturi de gazde - scriitorii publicisti Lazar Ladariu
� presedinte al Despartamantului judetean al ASTREI,
redactor-sef al cotidianului judetean "Cuvantul liber�,
poetii Razvan Ducan, Nicolae Baciut.
Pe acelasi piedestal al valorii spiritual-culturale s-a aflat
jurnalista poeta Mariana Cristescu, in calitate de
moderatoare si initiatoare a acestei intalniri, deschizand
seiful sufletului fiecaruia dintre noi, cei prezenti in fata
necuprinderii frumusetii versului eminescian, la ceasul
comemorarii poetului Eminescu, vazut prin prisma acelora
ce s-au aplecat cu ardoare si piosenie asupra vastei sale
opere, filon de o incomensurabila insemnatate pentru
cercetatorii criticii literare, dar si in ceea ce priveste versul
eminescian si eruditia jurnalismului practicat de poet.
Una dintre temele reliefate a pus in discutie aparitia in
ziarele vremii a problemelor esentiale ale poporului roman,
in raport cu vrerea puterilor imperiale din Europa, reliefand
jocul oscuilant al zonelor de influenta. Demn de remarcat,
multe enunturi din sfera jurnalisticii ale acelei epoci
reliefate de Eminescu sunt mai prezente ca oricand in viata
cotidiana. Si acum meteahna vanzatorilor de tara, ca si atunci,
bantuie cancelariile Europei, prin tot felul de trepadusi,
gata oricand de trocuri, marsavii si perfide compromisuri.
Venit de la Bucuresti, jurnalistul � poet-eseist � critic de
arta Miron Manega a prezentat, in cadrul acestui adevarat
maraton cultural, primul film documentar, cu imagini
autentice, filmate la inceput de secol trecut - "Eminescu,
Veronica si Creanga�, film realizat in anul 1914 si prezentat
pentru prima data publicului in anul 1915, la Ateneul Roman.
Un film despre Eminescu, infatisand meleagurile natale
ale poetului si peregrinarile lui, atat in tara, cat si peste
hotarele ei. Imaginile filmului mut - chiar descarnate de
fundalul unor muzici difuze - sunt marturii elocvente, care
vorbesc de la sine, despre o epoca cu un anumit fast. Pot
fi vazute imagini ale Ia?ilor, fotografiile Veronicai Micle,
Casa lui Aron Pumnul, Gradina Copou, Mormantul lui
Eminescu de la Cimitirul Bellu, bustul lui Eminescu aflat pe
piedestalul mai multor orase; sunt infatisate Manastirea
Varatic, Teiul lui Eminescu, Mormantul Veronicai Micle,
rudele in viata ale povestitorului Creanga. Unul dintre cele
mai elocvente documente cinematografice, pastrate in
intregime, cotat ca prima incercare de a ilustra, cu mijloace
specifice celei de-a saptea arte, creatia eminesciana. Miron
Manega a incheiat recitandu-ne din creatia proprie, un poem
ce a inmanuncheat tragismul unui geniu in cotidianul acelei
epoci, " pribegit din lumina/ in capcanele gliei/ il sfasie lupii/
in codrii Vlasiei/ Doar o mama (o, mama!)/ il mai tanguie-n
strana /dintr-un fluier de os /pe cel plai frumos��, din poemul
"Balada fara sfarsit�.
Dupa atata tacere in care imaginile acelui film de arhiva au
vorbit de la sine, a urmat o frantura de timp in care muzica
culta, in interpretarea celor doi virtuozi muzicieni, Florina
Zehan (flaut) si Ioan Sab au (chitara clasica), ne-a purtat pe
aripile visarii, primenindu-ne trairile odata cu chipul poetului.
Ca autor al proiectului, organizator si moderator al intalnirii,
Mariana Cristescu a salutat prezenta invitatilor, iar poetul
Razvan Ducan ne-a familiarizat cu iubirile lui Eminescu,
salutului sau, folosit in cercul de prieteni junimisti - "Traiasca
Natia!� - raspunzandu-i-se ca odinioara: "Sus cu dansa!�.
Lazar Ladariu, un impatimit iubitor de Eminescu, si-a aratat
dragostea fata de marele Poet, vorbindu-ne despre
peregrinarile acestuia la Targu-Mures, aflat in drum inspre
Blaj - "Mica Roma�, poposind la restaurantul "Calul alb�,
eveniment nesters din memoria muresenilor, ramas pe o placa
salvata de un bun roman dupa cedarea Ardealului Ungariei
horthysto-fasciste prin Diktatul de la Viena. Inaltul domn al
Limbii romane a sfintit acest pamant muresean in periplul lui
spre "Mica Roma�, culegand material folcloric din zonele pe
unde trecea. Poetul Lazar Ladariu ne-a recitat din folcloristica
autohtona un vers dintr-o balada populara aflata in scrierile
jurnalistice ale Poetului- Nepereche: "Peste Mures, peste tau,/
Ard doua lumini de sau./ Daca ploua, daca ninge,/ Nimeni nu
le poate stange/Fara mandra mea cand plange�. Lazar Ladariu,
vorbind la adresa lui Mihai Eminescu, "cel mai mare gazetar al
tuturor timpurilor�, implicat cu toata puterea cuvantului in
framantarile politice ale vremii, considera incendiare articolele
inaltului domn, publicate in ziarele si revistele vremii, facandusi debutul publicistic in presa transilvaneana, scriind apoi in
cea ieseana, la "Convorbiri literare�, "Curierul de Iasi�,
"Fantana Blandusiei�, apoi in cea bucuresteana, in "Romania
Libera� dar mai ales la "Timpul�. O munca truditoare si
acceptata ca necesitate, raspunzand cerintelor timpului,
supusa unei incordari continue, zi si noapte, scrisul facea
parte din destinul lui poetic genial, cu ochiul constiintei
deschis asupra realitatii, racordat la timpul in care traia. Lazar
Ladariu, descriindu-l ca pe un visator, vorbind la adresa
"imparatului taran, conducatorul nostru de capetenie, cel
care, seara, pe prispa sta de vorba cu tara�, asa cum scria
Eminescu intr-un articol pe la 1880: "In linia din urma este
taranul care, ca dorobant moare pe campul de razboi, ca
muncitor se speteste platind dari, pentru a tine pe umerii lui o
clasa de trantori netrebnici .
A vorbi despre Basarabia, scria Eminescu, e ca si cum ai
protesta contra dominatiunii rusesti. "Basarabia intreaga ni
se cuvine, este un drept al nostru cucerit cu plugul, aparat cu
arma�. A protestat vehement, prin articolele sale, si la anexarea
de catre bulgari a Cadrilaterului dobrogean, fapt, din pacate,
trecut in uitare. Potrivit domnului Ladariu, publicistica
eminesciana constituie o dezbatere de idei asupra
societatii romanesti, prin patriotism respingand orice forma
de manipulare partizana si de anexare conjuncturala a
istoriei, al carei croitor este poporul. Referindu-se la clasa
politica, Eminescu, intrebandu-se retoric: "Ce cauta
aceste elemente nesanatoase in viata politica a statului,
ce cauta acesti oameni cari pe calea statului voiesc sa
castige averi si onoruri, ce sunt aceste papusi care doresc
a trai fara de munca cumuland cate trei patru insarcinari
publice, dintre care n-ar putea sa implineasca nici macar
pe una in deplina constiinta? Caci din doua una, sau acesti
oameni sunt genii si, prin calitatea muncii lor intelectuale,
merita locul pe care il ocupa, sau, neproducand nicio
valoare, nereprezentand nici un interes general decat al
stomacului lor propriu, trebuie re-impin?i in intunericul
acela ce li se cuvine�. Cata asemanare cu mai-marii
puternici, efemeri, ai clipei zilelor noastre, ghiftuiti de lefuri,
trai fara munca, contribuind nesabuit la introducerea in
tara a mii de consumatori straini! Intr-un cuvant, lipsa de
solidaritate intre popor si clasele diligente, lipsa de simt
istoric si national, o viziune din pacate perpetua si prezenta,
care ne face, ca popor, sa simtim din greu, fiecare, o astfel
de incerta si continua stare de insecuritate, tradare si
minciuna. Toate aceste apasari ne coplesesc, inconjuranduse
precum o ceata slinoasa, si protectoare pentru ei, hotii,
trepadusii si vanzatorii de tara, cu tot felul de legi care sai
apere. Cu amaraciune, poetul Lazar Ladariu a descris
zbaterea convulsionara a celor mai multi dintre noi. Din
pacate, aceste realitati le traim vazand atati imbogatiti
care s-au ridicat prin furt din avutia nationala in detrimentul
acelora care trudesc si traiesc adevarate drame, asupra
carora apasa biruri grele pentru a sustine o patura
conducatoare innamolita intr-un trai si lux exorbitant,
insailati unul de altul punand mana pe bogatiile tarii,
avand la indemana parghiile unor institutii facute anume
pe calapodul vrerii lor. Eminescu avea o privire globala
asupra fenomenelor si a mentalitatilor, care, iata, dupa
cum se vede, reapar si dupa o suta si mai bine de ani, prin
adevarurile rostite cu sinceritate fara fisura, venind mereu
catre noi ca o mustrare adresata "celor de sus� incomodati
intotdeauna de adevar. Asa cum spunea intr-un interviu
Dan Puric, "haimanalele politice n-au nevoie de legitimitate
prin arta, valoarea a fost lasata de izbeliste, nu mai prezinta
niciun interes, caci capitalismul de grota nu mai are nevoie
de cultura� Cat adevar in vorbele unui Roman!

Lasă un comentariu