Campania de recoltat 2013, intre teorie si practica

Distribuie pe:

In judetul Mures a inceput campania de recoltat la orzul de toamna,
oprita de ploile din ultimele zile. Ing. Liviu Timar, director executiv
la DADR Mures, ne-a declarat ca la nivel de judet exista de recoltat:
1.877 ha cu orz de toamna, 25.868 ha cu grau de toamna, 2.316 ha cu
triticale, 5.528 ha cu orzoaica, 8.332 ha cu ovaz, 1.380 ha cu rapita si
170 ha cu mazare, in total 45.471 de hectare. Daca se ia in calcul
dotarea agricultorilor mureseni cu 807 combine de recoltat, din care
437 sunt din import, second-hand, si 649 de combine, amortizate, dar
functionabile, rezulta 56 de hectare pe combina de recoltat. Teoretic,
in 14 zile bune de lucru, daca conditiile meteorologice ar fi favorabile,
campania de recoltat din acest an se poate incheia cu succes. Din
nefericire, la noi, intre teorie si practica este o diferenta ca de la cer la
pamant. Pentru ca, nimeni nu poate sa-ti spuna la ora actuala cate
combine sunt reparate, pregatite sa intre in lan, la recoltat. In vremea
de glorie a socialismului, campaniei de recoltat i se acorda o atentie
deosebita, prin faptul ca se organizau comisii formate din specialisti
de la DADR, Trustul SMA, Intreprinderea de Valorificarea Cerealelor,
UJCAP, Comitetul judetean al PCR, care se deplasau in teren, la fiecare
SMA, si verificau stadiul de reparatii al utilajelor agricole implicate in
campania de recoltat. Acolo unde se constatau ramaneri in urma se
dispuneau termene de remedieri, si, Doamne, fereste sa nu te fi incadrat
in termenele stabilite ca a doua zi ramaneai fara serviciu. La fel se
intampla si cu pregatirea spatiilor de depozitare care trebuiau spalate,
dezinfectate, cu sistemele de aerare activa montate, cu uscatoarele
de cereale verificate. In ultima perioada, mai ales pe vremea cand
judetul era condus de tovarasul Igret, se acorda o atentie deosebita
si mecanizatorilor, prin faptul ca li se asigura mancare gatita, in camp.
Am amintit de aceste aspecte nu din nostalgie dupa vremurile de
glorie din agricultura mureseana, cand se realizau productii reale de
6.000-7.000 kg de grau la hectare. Este adevarat ca la statistica se
raportau cifre umflate, spre derutarea dusmanului capitalist, dar in
evidentele de partid si de stat exista si o situatie reala. Vreau sa
amintesc faptul ca in judet era necesara o cantitate de 90.000 tone de
grau pentru panificatie, iar productia totala de grau realizata era de
120.000-130.000 de tone. Prin urmare, judetul Mures avea disponibil
pentru export si pentru capitala circa 30.000 de tone grau de calitate,
cu gluten peste 24-25.
Imi asum responsabilitatea pentru aceste date, fiindca am fost implicat
direct in asigurarea graului pentru export, mutatii in capitala sau la
rezerva statului in depozitele speciale din Dumbravioara, Sarateni,
Silozul de cereale din Targu-Mures, un obiectiv strategic ajuns in
proprietatea grecilor, apoi, in cea a austriecilor. Se tot discuta despre
"cozile de topor� care au vandut sau vand municipiul Targu-Mures
ungurilor, dar nu se aminteste nimic despre "cozile de topor� care au
distrus si vandut silozul de cereale din Targu-Mures, cel pentru seminte
de la Sangeorgiu de Mures, depozitele rezervei de stat si bazele de
receptie, despre faptul ca nici pana azi nu sunt cunoscuti si pedepsiti
cei care au distrus economia judetului Mures, a municipiului TarguMures si din celelalte orase judetene. La ora actuala, in evidentele
DADR figureaza 57 depozite autorizate cu o capacitate totala de
depozitare de 168.432 tone, din care 70.626 tone in silozuri de mica
capacitate si 97.806 in magazii noi, sau grajdurile fostelor CAP. In plus
mai exista depozite neautorizate de DADR, capabile sa asigure
depozitarea intregii recolte. Teoretic, situatia se poate considera
rezolvata, dar iarasi si iarasi amintesc de faptul ca nimeni nu a verificat
starea igienico-sanitara a spatiilor de depozitare. Sa amintesc si de
microdepozitele din gospodariile populatiei, unde graul se depoziteaza
in straturi, unul peste altul, de la an la an, in poduri, hambare, magazii
care n-au fost niciodata dezinfectate, pline cu gargarite, tribolium, molia
cerealelor etc. Sa mai amintesc si de populatia de rozatoare, soareci si
sobolani, scapata de sub control. Niciodata in Romania n-au existat
atatia sobolani cati sunt la ora actuala, fiind vectori a numeroase boli
digestive. Americanii au intreprins un studiu din care rezulta ca acolo
unde ai vazut un sobolan plimbandu-se prin curte in timpul zilei, populatia
reala de sobolani este de peste 50 de exemplare.
Teoretic depozitarea cerealelor este rezolvata, practic sunt inca
multe aspecte care necesita o atentie deosebita, mai ales ca DADR
Mures, ing. Liviu Timar, recomanda producatorilor agricoli sa nu vanda
imediat dupa recoltare productia de cereale, ci sa o pastreze in conditii
corespunzatoare pana in momentul cand pe piata vor fi preturi reale,
avantajoase pentru producatori, nu numai pentru samsari.

Lasă un comentariu