80 DE ANI DE LA MARILE MANIFESTARI ANTIREVIZIONISTE DIN 28 MAI 1933 (X)

Distribuie pe:

Istoricul Liviu Lazar, specialist in probleme revizioniste si
antirevizioniste, este de parere � cu toate cele prezentate
de mine in partea care trateaza actiunile statale antirevizioniste �
ca Statul roman a fost "lipsit de reactie� si "dezinteresat politic
pentru afirmarea cauzei romanesti�. Aceste considerente
au stat la baza luarii de pozitie a societatii romanesti, si in
consecinta a fost infiintata Liga Antirevizionista Romana
care avea menirea de a face ceea ce nu facea statul. Liga,
organizatie independenta politic, s-a infiintat in Bucuresti,
la data de 15 decembrie 1933, si era formata dintr-un nucleu
constituit din reprezentanti ai elitei societatii romanesti,
stransi in jurul lui Stelian Popescu, care era si directorul
cotidianului "Universul�. Deviza ligii era: "Pacea, pe temelia
tratatelor, pe respectul obligatiilor internationale si pe
intarirea fortelor morale si materiale dintre natiuni�.
Conform statutelor, Liga Antirevizionista Romana (LAR),
avea urmatoarele obiective: 1) sa dezvolte solidaritatea si
rezistenta romaneasca fata de atacurile la adresa integritatii
teritoriale romanesti si a demnitatii poporului roman; 2) sa
organizeze pe plan intern si extern o propaganda intensa
pentru mentinerea si asigurarea pacii, in baza tratatelor
internationale; 3) intarirea legaturilor cu statele si popoarele
amice si aliate, care urmareau ca si Romania sa le fie
respectate drepturile istorice si integritatea teritoriala; 4)
sa lupte pentru intarirea constiintei nationale; 5) sa combata
propaganda revizionista si actiunile tendentioase din tara
si strainatate; 6) sa informeze permanent opinia publica din
tara si strainatate cu privire la actiunile subversive si
mijloacele folosite impotriva statului roman si a unitatii
nationale si politice.
Directorul LAR era Stelian Popescu, iar din comitetul central
faceau parte: Miron Cristea (Patriarhul Romaniei), Nicolae
Balan (Mitropolitul Bisericii Unite), Nectarie (Mitropolitul
Bucovinei), Pimen Dragomir Hurmuzescu, profesorii: Silviu
Dragomir, Gheorghe Titeica, Ioan Lupas, dr. Iuliu Moldovan
(presedintele ASTREI), general Ioan Manolescu, Alexandrina
Cantacuzino. Sediul il avea in Palatul Universul din Bucuresti,
iar organul de presa era ziarul condus de Stelian Popescu �
"Universul�. (Liviu Lazar in "Miscarea antirevizionista in
Transilvania in perioada interbelica�, Editura Calauza, Deva, 2003)
Deoarece Transilvania era in centrul atentiei miscarii
antirevizioniste, Liga a constituit un Comitet Regional pentru
Transilvania, la 8 ianuarie 1934, cu sediul la Cluj. Presedinte al
acestui comitet era profesorul universitar Ioan Lupas, iar ca
vicepresedinti au fost alesi G. Bogdan Duica, Onisifor Ghibu,
Iuliu Hatieganu, Alexandru Dragomir si Gheorghe Moroianu. Alesi
in calitate de presedinti de onoare au fost mitropolitii Vasile Suciu
si Nicolae Balan, epitropii Ciorogariu, Nicolae Ivan, Iuliu Hossu,
Valentin Traian Frentiu etc.; politicienii: Iuliu Maniu, Alexandru
Vaida Voievod, Alexandru Lapedatu, Octavian Goga etc.
Sub regimul dictatorial al lui Carol al II-lea, in loc ca acesta
sa sustina LAR, avand in vedere momentele delicate prin care
trecea lumea acestei parti a Europei intre care si cea
romaneasca, dimpotriva, a contribuit decisiv la desfiintarea
ei. Demisia din functia de presedinte a lui Ioan Lupas la 29 mai
1938 a fost simptomatica in acest sens. Incetarea oricarei
activitati a avut loc odata cu venirea la putere a guvernului
condus de Armand Calinescu la 7 martie 1939, suveranul
dorind sa detina monopolul in privinta organizarii societatii
in fata pericolelor interne si externe. Pe deasupra, monarhul
si Camarila Regala aveau o rafuiala cu Stelian Popescu, fapt
semnalat si in presa mureseana de atunci intr-un articol prin
care-si exprimau nedumerirea asupra motivelor pentru care
chiar fusese si arestat.
Revizionismul avea sa se faca resimtit din plin, incepand
din toamna anului 1940. Ceea ce avea sa recupereze
Romania dupa 1944 a fost doar partial � adica teritoriul pe
care-l avem si in prezent.
Evenimentele incepute in anul 1989 ne-au adus indoiala
capacitatii macar de pastrare a teritoriului pe care-l mai avem,
cu toate bunurile materiale si spirituale pe care le (mai)
cuprinde, daca actuala stare de lucruri va evolua asa cum a
inceput, atat datorita presiunilor externe care se exercita
asupra Romaniei, cat si slabiciunilor generate de tradarea
din interiorul statului roman, comise neindoielnic prin
ademenirea la o stare materiala individuala fara precedent
in existenta celor care au detinut si/sau detin parghiile
puterii; pe de alta parte, cea care corupe o alta categorie de
decidenti interni este puterea despre care cineva afirma ca
"este un mare afrodisiac�. O mai mare fermitate in
conservarea a tot ceea ce este romanesc asteapta intreaga
natiune romana, in primul rand din partea celor care pretind
ca ne conduc destinele.

(sfarsit)

Lasă un comentariu