Problema reinstaurarii Habsburgilor in postura de causus
belli a adus neintelegeri in statele componente ale Micii
Intelegeri si Franta care era dispusa sa aprobe reinstaurarea
monarhiei daca acest act ar fi fost de natura sa indeparteze
Austria de Germania. Conducerile de stat de la Bucuresti,
Praga si Belgrad vedeau in reinstaurare o revenire la starea
de fapt de dinainte de 1918, adica a dualismului din
consecinta a aspectelor politice, teritoriale si sociale. Asa
stand lucrurile, cele trei state au semnat pe data de 21
septembrie 1932 la Sinaia o noua Conventie militara. In
paralel, diplomatia romaneasca a actionat si pentru o mai
stransa colaborare cu tarile balcanice, evident, pentru a
crea o noua organizatie de securitate. Un prim-pas a fost
facut prin intalnirea la Atena a tarilor balcanice in perioada
5-12 octombrie 1930, unde s-a hotarat ca nu se va permite
stirbirea suveranitatii lor si nici stergerea entitatilor etnice.
Delegatii bulgar si albanez au avut opinii diferite. Cea de-a
doua Conferinta s-a tinut la Istanbul intre 20-26 octombrie
1931, unde in aprilie s-au armonizat, cazand de acord cu
incheierea unei asistente mutuale, ceea ce era in
concordanta cu art. 10 sau/si 16 din Statutul Societatii
Natiunilor. La Bucuresti a avut loc cea de-a treia Conferinta
balcanica, intre 22-29 octombrie 1932, unde guvernul roman
si-a exprimat amplu punctul de vedere. De remarcat insa ca
grupurile nationale participante nu reprezentau guvernele
lor, dar in mod cert existau legaturi. Delegatia bulgara, datorita
unor pozitii divergente pe care le-a avut, a parasit lucrarile.
Esuarea Conferintei dezarmarii, cucerirea puterii politice de
catre nazism in Germania si recrudescenta manifestarilor
revizioniste si revansarde, au creat o noua situatie
internationala, si drept urmare, statele care se simteau
amenintate, prin ministrul lor de externe au participat in zilele
de 15 si 16 februarie 1933 la Geneva. Aici au finalizat pactul de
reorganizare a Micii Intelegeri.
Ziarul reghinean "Credinta� (anul I, nr. 4), din data de 28 mai
1933, era asa cum se specifica pe prima pagina, "Numar special
inchinat campaniei antirevizioniste�. Primele randuri ale
articolului intitulat "28 Maiu 1933� erau urmatoarele: "Cand
va ajunge acest numar al foii noastre la lumina zilei, in intreaga
tara va fi napraznica zi de protestare romaneasca.
Intreaga romanime, intrunita in adunari judetene, va arata
lumii vointa sa hotarata si nesovaitoare pentru apararea
integritatii si libertatii pamantului romanesc.
In ziua de 28 Maiu 1933, patru tari amice, Romania,
Cehoslovacia, Iugoslavia si Polonia, vor tinea in cuprinsul
pamantului lor mari adunari nationale, aratand lumii intregi
credinta lor si vointa lor de a trai libere si infratite sub ocrotirea
dreptului national si pacii binefacatoare�.
Premergator acestei mari manifestatii, pe intregul teritoriu
al judetului Mures, au avut loc o serie de activitati culturale
care au constituit tot atatea prilejuri de a face cunoscuta
situatia politica instabila internationala care starnea
ingrijorari in toate planurile vietii sociale romanesti si
pericolul de a fi modificate granitele nationale construite
in urma desfiintarii Imperiului Austro-Ungar. Pentru exemplificarea
acestei afirmatii, voi aduce la cunostinta macar
cateva exemple: in data de 10 mai 1933, a avut loc o
impresionanta serbare populara in comuna Deda, unde
au participat societatile culturale "Astra�, "Cercul
invatatoresc Deda� si scolile primare din sapte comune.
Personalitatile prezente au fost: prof. Eftiche Ionescu, pr.
local Mihai Grecu, dr. Eugen Nicoara (in calitate de
presedinte al despartamantului Reghin al "Astrei�), prof.
Aurel Popp (dir. Gimnaziului "Petru Maior� din Reghin),
Spiridon Dorneanu (dir. Scolii primare din Deda si totodata
presedinte al "Cercului Cultural Invatatoresc�), Iuliu
Serbanutiu (in numele studentimii), iar din partea ziarului
"Credinta�, I. Em. Cocos. Acestora li s-au mai adaugat
invatatorii: Lebada (din Pietris), Alexandrescu (din Filea),
Ionescu (din Deda), Timar si Pascan (din Deda-Bistra) si
invatatoarele: Ecaterina Dorneanu, Didina Pantalon, Ana
Alexandrescu, Emilia Lebada si Aurelia Cengher si desigur,
primarul comunei Deda, Ioan Vancu.
(va urma)
