SIMBOLURILE NATIONALE ROMANESTI SUB STAPANIRE UNGUREASCA (I)

Intr-un interviu exceptional din "Formula
As�: "Romanii, ungurii si Ardealul�, luat de
Ion Longin Popescu, domnului prof. univ.
dr. Nicolae Edroiu, directorul Institutului de
Istorie "George Baritiu� din Cluj-Napoca si
presedinte al Biroului Zonal de Heraldica
al Academiei Romane, care raspundea
acuzatiilor unor lideri maghiari care
lanseaza, fara niciun suport real, acuzatii
de "nationalism� la adresa guvernantilor
romani, a membrilor societatii civile si a unei
parti din mass-media (foarte mica, as
adauga eu), declarand urmatoarele: "Dar
ceea ce fac dansii nu este nationalism?
Nu stiu cum vad dumnealor paiul din ochiul
altuia, dar adevaratul, desuetul nationalism
este acolo, la ei... Cand noi incercam sa
respectam legile, sa punem ordine in
societate, este nationalism, iar cand ei fac
tot ceea ce fac pe criterii etnice, afiseaza
drapele straine, sfidand statul roman, nu
este nationalism?

Ce fel de dublu standard este acesta?�.
Subiectul se preteaza la o carte, insa eu
voi incerca sa dau in acest articol doar
cateva repere mai semnificative (cu
bibliografia aferenta, desigur, nu pentru
a-l ingrozi pe cititor, care ar trebui sa
citeasca si subsolul, ci doar in scop
stiintific, convins fiind ca, astfel, istoriografia
maghiara, maestra in falsificarea
istoriei, nu va putea sa nege sau sa
denatureze faptele).

M-am hotarat, deci, sa duc rationamentul
domnului N. Edroiu mai departe si daca ei
fac atata caz de "paiul� din ochiul nostru,
sa vedem si noi "barna� din ochiul lor!
"Barna�, evident, se refera la modul in care
statul ungar a tratat simbolurile romanesti
(steag si imn), cand era stapan in Transilvania,
anexata peste vointa poporului roman.
Culorile romanesti la 1848 au fost albastru
si alb. Ele s-au nascut spontan in Muntii
Apuseni si au produs un soc puternic
stapanitorilor care nu puteau admite ca
"slugile�, iobagii sa aiba si ei un steag.
Steagul nu putea fi decat al stapanilor.
Incearca, deci, printr-o maniera necinstita
sa-i acuze pe romani in dieta ca au ridicat steag
strain � rusesc � si incepe o mare ancheta.
Intr-un raport catre guvernatorul Transilvaniei
se subliniaza ca aceste culori, pana la urma,
"vestesc revolta deschisa a romanilor�.
La Abrud, invatatorii si copiii scolilor
ortodoxa si greco-catolica poarta la palarii
panglici albastre cu alb. Faptul produce
ingrijorare, deoarece aceste culori separate
de cele maghiare, intareau identitatea
etnica a romanilor.

Romanii, ca majoritari, se simteau fara
indoiala datori sa opuna un semn distinctiv,
al lor, agresiunii culorilor stapanilor lor
feudali care-i iobagisera atata amar de vreme
si care acuma ii priveau si ii tratau tot cu
aroganta si dispret, mentalitatea de stapan
neputandu-se schimba peste noapte.
Asa ca, dupa multe avataruri, ale culorilor
romanesti, in care apare si rosul si auriul, ca
un trasnet vine si ordinul lui Kossuth (articolul
XXI/1848): "folosirea altor culori si flamuri
nationale decat cele maghiare [pe teritoriul
Ungariei] constituie un atentat la integritatea
statului si se va pedepsi cu toata
rigoarea legii, oricine va calca pe viitor
aceasta dispozitiune�.

Dar sa mentionam cateva cuvinte si despre
"Desteapta-te, Romane!� care deja era cantat
aproape peste tot in Transilvania. Din pacate,
era atat de dusmanit acest imn al revolutionarilor
romani din Transilvania, incat la
executiile in masa, ordonate de "tribunalele
de sange�, se intampla, ceea ce s-a intamplat
si la Uioara, cand juzii Kem�ny Istv�n, Pog�ny
Gyuri, Pog�ny K�roly si amandoi Micsa au
judecat 300 de romani la moarte si i-au
impuscat. Numai intr-o zi impuscara 150, iar la
fiecare impuscatura strigau ungurii catre
romani: "cantati �Desteapta-te Romane!��.
Este interesant ca tot vorbind despre
toleranta si asumarea istoriei reale, antiromanii
nu suporta, nici astazi, "Desteapta-te, Romane!�
De aici inainte, evolutia steagului maghiar
are calea deschisa si va urma spiritul
intolerant cunoscut.

Pe casa comitatului si a orasului Cluj, apoi
si a guvernatorului, a fost arborat steagul
Ungariei, la 20 martie 1848, ca simbol al
punctului 12 al programului de la Pesta, din 15
martie 1848, si care prevedea uniunea
Transilvaniei la Ungaria. Pe scurt si clar, era
simbolul uniunii, adica al anexarii facute peste
vointa poporului roman!

Simbol al uniunii a ramas de-a lungul istoriei,
din pacate pana azi, dar romanii care nu cunosc
subtilitatile vexilogiei, n-au de unde sa stie.
Intre amenintarile proferate asupra romanilor
din zona Turzii era si aceea ca "vai alora care
vor cugeta numa� a nu partini uniunea [...] si
nu vor ridica pretutindeni tricolorul [ungar]�.
Presa maghiara din Transilvania, de altfel,
mediatizeaza intens culorile rosu-alb-verde,
numindu-le pur si simplu "steaguri pentru uniune�.
Alexandru Papiu Ilarian, scriind despre
intensificarea terorii dupa adunarea de la
Lutita, deci dupa 15 octombrie 1848, consemna:
"Nimeni nu mai era in securitate daca nu purta
culorile maghiare�, deoarece la Lutita s-a
hotarat "sa nu se crute nimeni care nu poarta
culorile maghiare si [nu] recunoaste guvernul
maghiar; starpirea tuturor impotrivitorilor�..
In timpul Revolutiei de la 1848 si dupa
aceea, romanii au continuat, cu obstinatie,
sa vada in rosu-alb si verde simbolul uniunii
fortate a Transilvaniei la Ungaria, a tradarii si
vanzarii ei, culori impotriva carora si-au varsat
sangele 40.000 de romani nevinovati.
Aceasta la 1848.

Sa vedem care a fost regimul culorilor
romanesti de la instaurarea dualismului
austro-ungar si pana la 1918.

Intai si intai, se reactiveaza Legea XXI, de
la 1848, pe care am mentionat-o mai sus.
Dupa o perioada destul de lunga in care
statul ungar s-a consolidat si care nu a fost
prea cercetata, din 1897 incepe o adevarata
cruciada impotriva culorilor rosu-galben si
albastru si a imnului "Desteapta-te, Romane!�.
Am sa incerc o scurta sinteza, foarte
selectiva din pacate, regretand ca nu putem
cuprinde si persecutarea, pana in 1918, si a
imnului "Desteapta-te, Romane!�.

Steag:

- In 1900 � 10 februarie: 24 de flacai din Seliste,
condamnati la 12 zile de inchisoare pentru ca
au purtat braie tricolore (in total 288 de zile).

- 1902 � 28 mai: dati pe mana judecatoriei
trei elevi din clasa a VIII-a deoarece au purtat
la butoniera stegulete tricolore.

- In Balint (comitatul Caras-Severin), intru
intampinarea protopopului care venea sa
sfinteasca biserica noua, au iesit calaretii,
avand cateva stegulete tricolore. Jandarmii
i-au arestat aproape pe toti. Au inceput, apoi,
o goana nebuna dupa tricolor printre oameni.
Fara pic de sfiala, au intrat in biserica inarmati
si cu palariile in cap, apoi pe usa imparateasca
chiar si in altar, scotocind si rasturnand totul.

- 1903 � 12 octombrie. In Sf. Nicolae Mare
(comitatul Torontal) sunt osanditi, de la cate
doua zile inchisoare si cate 100 coroane
amenda: Dr. Oprean, preotii T. Oprescu si Ioan
Petrovici si invatatorul I. Lipovan; laolalta opt
zile temnita si 400 coroane amenda pentru
tricolor la cheutoare.

- 1904 � Duminica Pastilor. In Lapusnic
(comitatul Hunedoara), faurul Ion Gavrila a
dus la biserica o lumanare cu panglicuta
tricolora, care fu confiscata. Indata dupa
liturghie au sosit la casa lui jandarmii si
notarul, care-i rascolira toata casa cautand
dupa vreo alta panglicuta tricolora, il batura
si il detera pe mana judecatoriei.

- A doua zi de Pasti, la Botiz (comitatul
Hunedoara) 8 "calusari� arestati si descinsi
de braiele tricolore. Pedepsiti si amendati
pentru "agitatie�.

- 1906 � 8 august. Solgabiraul (pretorul) din
Ilia Muresana pedepseste cu o zi inchisoare
si 10 coroane amenda pe Ana Moisescu, Savia
Poliac, Neta Poliac, Savia Poliac a lui Mihai si
pe toti din Ilia, pentru ca au avut tricolor
romanesc la camesi.

- 17 septembrie � Surorile Maria si Simina
Boboc din Ilia Muresana sunt pedepsite
de solgabiraul din Ilia cu cate 5 zile de
temnita pentru ca au avut panglica
tricolora in par.

- 27 octombrie � Fetita Marta Colibas din
Ilia e pedepsita de pretor cu 10 zile temnita
si 50 de coroane amenda, pentru ca a avut
o panglica tricolora in par.

- 1907 � 5 martie � mai multi osanditi si
amendati pentru panglici tricolore si pentru
indemnul "criminal� ca "roman cu roman sa tina�!

- 1 iulie � "In Faget (comitatul CarasSeverin) la "maialul� copiilor, 2 copii sunt
arestati si batuti de jandarmi, pentru ca
aveau tricolor la palarie�.

- 8 iulie � In Brad se bate toba in zi de
targ, aducandu-se la cunostinta tuturor ca
purtarea tricolorului romanesc va fi pedepsita
cu cea mai mare asprime. O femeie din
Vaca, purtand tricolor in par, e arestata si
pedepsita cu 10 coroane.

- 12 iulie � In Petruman (comitatul Timis)
jandarmii sfarteca haina domnisoarei Sofia
Cercel, pentru ca in cusatura ei erau si cele
trei culori romanesti: aresteaza si descind
de braie pe Octavia Micu si Viorica Gera.

Solgabiraul le pedepseste, apoi, pe tustrele
cu o zi de temnita si cate 5 coroane amenda.

1908 � 5 august � Solgabiraul din
Borosineu (comitatul Arad) pedepseste pe
preotul Ioan Popovici, din Buteni, cu 5 zile
temnita si 100 coroane amenda, pentru ca
hainele copiilor cu sfesnice la procesiune
aveau cheutori din panglicuta tricolora.
18 decembrie � In Orastie, 30 de insi sunt
citati la politie si sunt pedepsiti cu cate 30
coroane si 2 zile inchisoare, pentru ca la
costumul national au purtat, ici colo,
culorile tricolorului roman.

1910 � "Tribuna� publica un impresionant
articol "Macelul de la Talna� - Doi flacai ucisi
pentru tricolor (in comitatul Alba Inferioara,
cercul Ighiu). Descinderi in masa de braiele
tricolore a celor ce ieseau de la biserica.

3 Iulie � Ion Iancu, din Poeni (comitatul
Alba de Jos), e pedepsit de solgabiraul din
Rosia cu 200 coroane, pentru ca: pe fruntea
calului de la trasura atarna o panglica rosie,
sub ureche era o placa de nichel, care,
precum spune ancheta, "desi privita de
aproape e de culoare nichelului intinat, de
departe insa pare galbena�, iar sub aceasta
placa era prinsa o panglica vanata. Ion Iancu
e pedepsit pentru "agitatie� si purtarea
culorilor unui stat strain.

(va urma)

Lasă un comentariu