Oare, cum a fost asa ramane?
Din datele unui sondaj INSOMAR rezulta ca mai mult de jumatate
din populatie (54%) considera ca, fata de anul 2011, nivelul coruptiei
in Romanie a crescut in 2012. Potrivit studiului, 54,5% din cei intervievati
considera ca, fata de anul 2011, nivelul coruptiei a crescut, in timp ce
doar 11,7% dintre respondenti apreciaza ca nivelul coruptiei a scazut
33,8%. Considerand ca acesta (nivelul coruptiei) a ramas constant.
De asemenea, 51,2% din populatie considera ca eficienta institutiilor
anticoruptie a ramas constanta fata de 2011, 29% considera ca aceasta
a scazut, in timp ce doar 20% apreciaza ca aceasta eficienta a crescut.
Sondajul mai arata ca institutiile percepute ca fiind in cea mai
mare masura influentate politic sunt primariile si consiliile judetene,
peste 75% din populatie fiind de aceasta parere. La polul opus se afla
Avocatul Poporului, doar 46% dintre respondenti considera ca institutia
este influentata politic. Acelasi studiu mai releva ca institutia in care
populatia considera ca este coruptie in cea mai mare masura este
Parlamentul (55%), acesta fiind urmat indeaproape de primarii (54%)
si consilii judetene (53%).
Interviurile au fost realizate in 51 de localitati urbane si 50 de
localitati rurale din 40 de judete si municipiul Bucuresti.
Oare, in 2013, se vor schimba lucrurile, vor fi aceiasi corupti (bine ar
fi sa nu mai fie deloc!) sau� Cum a fost asa ramane?
Ne furam singuri caciula�
"In Romania, economia subterana
este dubla fata de cea a UE�
� Declaratia de mai sus a facut-o Nicolae Vacaroiu, presedintele
Curtii de Conturi, in opinia caruia statul pierde anual 7 miliarde de
euro din rambursari ilegale de TVA pe facturi false sau firme fantoma.
Valoarea de 7 miliarde de euro � prin care Romania are o economie
subterana dubla fata de cea a UE � reprezinta aproape o sesime din
bugetul Romaniei si totalizeaza bugetele cumulate ale multor ministere
importante, suma suficienta pentru a acoperi chletuielile cu
sanatatea, invatamantul etc.
Vacaroiu crede ca, daca economia subterana ar fi scoasa la lumina,
atunci Romania nu numai ca nu ar trebui sa se mai imprumute, dar ar
ramane si cu un surplus de bani de aproape 4 miliarde de euro, bani
care s-ar putea indrepta catre pensii sau invatamant.
Intre cele mai cunoscute metode de coeziune fiscala se numara:
diminuarea valorii marfurilor din vama prin transferuri la anumite
pozitii tarifare cu cote ridicate catre pozitii tarifare reduse;
produsele contrafacute sau introduse ilegal in Romania;
nedeclararea unor activitati din turism, evaziunea fiscala din
sectorul agricol. Concluzia presedintelui Curtii de Conturi: "In
Romania se fura prea mult!� Din pacate�
An de an,
Insolventa firmelor a crescut,
apoi s-a stabilizat, pana cand,
unele, s-au� dizolvat!
Potrivit datelor Oficiului National al Registrului Comertului, in ultimii
cinci ani, 88.912 de firme au intrat in incapacitate de plata,
reprezentand aproape 9% din numarul total de firme active la finele
anului trecut. Insolventele au crescut pana in 2010 constant incepand
din 2008, an in care au fost inregistrate 14.000 de astfel de dosare. In
2009, 19.900 de firme au intrat in incapacitate de plata, iar numarul
acestora a crescut la 21.700 in 2010. Dupa acest moment s-a
consemnat o stabilizare a situatiei, avand in vedere ca in anii 2011 si
2012 s-a inregistrat un numar comparabil de insolvente. Totusi, anul
trecut 16.404 firme au intrat in incapacitate de plata, 24.078 si-au
suspendat activitatea, iar 22.500 s-au dizolvat voluntar.
In topul domeniile afectate de insolvente se numara firmele care
au ca obiect de activitatea comertul, distributia, transporturile,
constructiile si industria prelucratoare. Conform sursei citate, numarul
firmelor care au intrat in insolventa de la declansarea crizei, in 2008,
a ajuns la aproape 90.000.
Aveti laptop? Paziti-l!
Un studiu despre securitatea laptopurilor, comandat de Intel
Corporation, releva ca pierderea sau furtul PC-urilor mobile ale
angajatilor genereaza pierderi financiare semnificative. In urma
analizei a 138 de cazuri de laptotpuri pierdute sau furate, s-a stabilit ca
pretul total generat de inlocuirea, detectarea, expertiza criminalistica,
pierderea proprietatii intelectuale, pierderea productivitatii (mai ales
in cazul corporatiilor), precum si aspectele legale, de consultanta
si regulatorii este de aproximativ 49.246 de dolari.
Potrivit studiului, cu cat compania ia cunostinta de furtul laptopului
mai devreme, cu atat costul general este mai mic. Daca un laptop
este furat, iar dispariatia lui este anuntata in aceeasi zi, costul mediu
ajunge la 8.950 de dolari, conform studiului. Dupa mai mult de o
saptamana costul poate sa ajunga chiar si la (atentie!) 115.845 dolari.
Acelasi studiu releva ca un laptop furat sau uitat de angajati in aeroporturi,
taxiuri sau hoteluri oriunde in lume reprezinta o pierdere de aproximativ
50.000 de dolari pentru companie, reflectand valoarea informatiilor
detinute de laptop si pretul mediu al dispozitivului mobil propriu-zis.
Concluzia: aveti laptop? Paziti-l!
