Oare cat ne mai maghiarizam?

Distribuie pe:

Dupa ce i-am vazut saptamana aceasta pe consilierii UDMR, brat la
brat cu cei de la PNL si PSD, puternic angajati in blocarea Proiectului
Digital Mures, care ar fi dat municipiului si judetului nostru noi
perspective de dezvoltare si de orientare a activitatii, iata-i pe aceiasi
nabadaiosi consilieri UDMR propunand, pentru sedinta de marti, 28
mai, a Consiliului Municipal, un vast pachet de solicitari pentru
supermaghiarizarea Targu-Muresului, printre care, dupa cum citim in
ziarul " Cuvantul liber�, inscriptionarea bilingva a strazilor si pietelor.
Cam atata ne-ar mai trebui, noua, targumuresenilor, sa ne simtim ca
la� Budapesta. Solicitarea aceasta, care intrece orice limite, nu
este noua. Dupa cum imi amintesc, ea a mai fost pusa in discutia
Consiliului Municipal, anul trecut, pe data de 25 octombrie, si a fost
respinsa. Acum, insa, pachetul de solicitari pare mult mai bogat,
dovada ca ofensiva maghiarilor targumureseni se inscrie in cea
generala, initiata de conducerea centrala a UDMR, hotarata ca,
alaturi de "eminentele cenusii� ale aceleiasi etnii din alte tari vecine
si alti cativa "dizidenti� ale altor etnii europene, sa instituie o noua
ordine pe continent, introducand dictatura minoritatilor asupra
majoritatii. Studiind mai indeaproape Legea nr. 215 /2001 care
guverneaza acest gen de probleme, am constatat ca nicaieri in
cuprinsul ei nu gasesti asemenea referiri cu privire la denumirile de
strazi sau altele similare. Singurele referiri in documentul amintit se
fac la articolele 17 si 90, alin.4. Iata ce se spune la art. 17: "In unitatile
administrativ-teritoriale, in care cetatenii apartinand minoritatilor
nationale au o pondere de peste 20 la suta din numarul locuitorilor,
autoritatile administratiei publice locale, institutiile publice aflate
in subordinea acestora, precum si serviciile publice deconcentrate
asigura folosirea, in raporturile cu acestia, si a limbii materne, in
conformitate cu prevederile Constitutiei, ale prezentei legi si ale
tratatelor internationale la care Romania este parte.� Iata acum
continutul art.90, alin 4: "Autoritatile publice locale vor asigura
inscriptionarea denumirii localitatilor si a institutiilor publice de
sub autoritatea lor, precum si afisarea anunturilor de interes public
si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatilor respective.�
Iata deci ca legea mult invocata nu face referiri nici la denumiri de
strazi si nici la indicatoarele de circulatie, celelalte cerinte fiind
realizate si chiar depasite de cateva ori. Denumirea municipiului este
bilingva, cea a Primariei, a Prefecturii, Consiliului judetean, de
asemenea, a tuturor institutiilor deconcentrate la fel, fara a mai vorbi
de alte institutii si spitale, hipermarketuri, de firme si reclame, care
flutura abuziv bilingv. Iar in privinta anunturilor in interes public, cata
frunza si iarba, majoritatea numai in limba maghiara. Si aici legislativul
local al municipiului Targu-Mures din toate timpurile este foarte
vinovat de abuzul consilierilor UDMR, care au scris si vopsit in verde
ce-au vrut si ce n-au vrut, intr-un dispret total al bunei convietuiri si
sub privirile indiferente ale celor care au acceptat mizerabilul
compromis. In fond, daca ar fi sa punem de acord realitatea mureseana
si targumureseana cu litera Legii nr. 215/2001, Institutia Prefectului ar
trebui sa inceapa un vast proces de demaghiarizare a mediului de
viata local, lucru pe care romanii targumureseni il si asteapta.
Cardasiile acestea care se fac cu UDMR, atat la nivel judetean, cat
si local, si care au drept moneda de schimb din partea formatiunilor
politice romanesti stirbirea institutiilor statului, a demnitatii romanilor
si intra in sfera tradarii interesului national, ne ingrijoreaza. Pentru ca
exista deja un trist precedent, cel cu privire la inscriptionarea bilingva
a denumirilor de scoli, atragem atentia actualilor lideri politici, domnilor
Vasile Gliga, Stefan Somesan, Ciprian Dobre, Ionela Ciotlaus, Dorin
Florea, domnului prefect Corneliu Grosu, ca noi, romanii, nu suntem
doar o masa de manevra, care am dat votul pentru satisfacerea
intereselor lor politicianiste si pentru maghiarizarea acestor meleaguri.
De aceea, speram ca la sedinta de marti, 28 mai, a Consiliului Municipal
se va gasi acel consens romanesc care sa puna stavila celor care
vor sa transforme neconditionat si prin orice mijloace aceste meleaguri
romanesti intr-un vesnic "Terra Hungarorum�.

Lasă un comentariu