"Daca a fost vreodata un principe in lume
demn de glorie pentru actiuni eroice, acesta este signor
Mihai, principele Valahiei� (Cronica de la Roma)
La Craiova, in perioada 9-13 mai a.c., Primaria municipiului si Casa
de Cultura "Traian Demetrescu�, in parteneriat cu Liceul de Arte
"Marin Sorescu� Craiova, Trupa de Teatru Effect si Club Arti, au
organizat "Zilele Mihai Viteazul�.
Ceremonia a inceput cu intonarea Imnului National si oficierea slujbei
religioase in care soborul de preoti s-a rugat pentru odihnirea sufletului
Banului Olteniei. Primarul Craiovei, frumoasa si inimoasa Lia Olguta
Vasilescu, i-a invitat pe cetateni sa se alature manifestatiilor
desfasurate in aceste zile, accentuand importanta simularii Bataliei
de la Calugareni si a Carnavalului Medieval, in dosarul de participare
la competitia pentru titlul de Capitala Culturala Europeana: "Avram
Iancu este omagiat in fiecare an la Tebea, Stefan cel Mare este
omagiat la Suceava, Tudor Vladimirescu este omagiat in diverse localitati
din Oltenia. A venit vremea ca si Mihai Viteazul sa fie omagiat la Craiova.
Va invit ca zilele acestea sa fiti alaturi de municipalitate�. Si au fost.
In cuvantul sau de salut, Ion Prioteasa, presedintele Consiliului
Judetean Dolj, a spus, printre altele: "Ma bucur ca aceasta initiativa
de a evoca figura marcanta a marelui domnitor, care sunt convins ca
se va transforma intr-o traditie ce se va intinde pe multi ani de-acum
incolo, ofera posibilitatea de a aminti faptele de vitejie ale celui mai
important fiu al Olteniei, domnitorul Mihai Viteazul, si, in acest fel, sa
facem Craiova si mai cunoscuta. Nu trebuie sa uitam ca
ceea ce a infaptuit Voievodul Mihai, prin Unirea celor trei
Tari Romane, a constituit fundamentul aparitiei constiintei
nationale, ideile unioniste preluate de generatia pasoptista
in secolul XIX fiind puse in opera o data in 1859 si, mai apoi,
in 1918. Consiliul Judetean Dolj subscrie in totalitate
demersului ca municipiul Craiova sa intre in competitia pentru
a obtine titlul de �Capitala Culturala Europeana� si, prin
toate institutiile din subordinea Consiliului Judetean, vom
sprijini aceasta initiativa�.
Subprefectul de Dolj, Ionel Ciobotea, a transmis urmatorul
mesaj: "Ne bucuram cu totii ca, astazi, la 420 de ani de la
inscaunarea lui Mihai Viteazul pe tronul Tarii Romanesti si
413 ani de la Unirea celor trei tari - Tara Romaneasca,
Transilvania si Moldova - tari ce formeaza Romania de astazi,
cineva s-a gandit sa puna in sarbatoare �Zilele Mihai
Viteazul�, si acea persoana se numeste Lia Olguta Vasilescu �
primarul municipiului Craiova.�
Pe cand si la Mures un asemenea consens, al celor mai
importante institutii?
Vesminte de domnita a imbracat frumoasa primarita
Olguta, integrandu-se in atmosfera medievala a Carnavalului:
"Am avut emotii, dar a iesit totul foarte frumos. Ma bucur ca
am facut aceasta parada si speram sa-i introducem si pe
craioveni in aceasta atmosfera frumoasa de spectacol.
Aceasta este prima editie, a fost un adevarat succes, pentru
ca, seara trecuta, la reconstituirea bataliei de la Calugareni,
au fost aproape zece mii de oameni, si acum sunt foarte
multi, deci vom continua si in anii urmatori aceasta
sarbatoare dedicata lui Mihai Viteazul�. Costume din secolul
al XVI-lea au purtat si cei doi viceprimari, Cristina Calangiu
si Tudor Florentin, prezenti, de asemenea, la parada.
Piata Prefecturii a fost plina de oameni, dupa estimarile
Politiei Locale la parada asistand aproximativ 5.000 de
craioveni. "A fost foarte frumos. Ne-au placut foarte mult
costumele, pentru ca le vedeam la televizor. Erau asemenea
festivaluri pe la Sibiu, pe la Brasov, dar niciodata la noi. Am
asistat cu placere�, a spus o femeie. Spectacolul a durat
aproximativ o ora, timp in care actorii si balerinii i-au invitat
la dans pe craioveni si chiar le-au dat lectii inainte de a
intra in fata publicului.
Sambata seara, mii de persoane au asistat la reconstituirea
bataliei de la Calugareni in Parcul "Nicolae Romanescu�
din Craiova cu ocazia "Zilelor Mihai Viteazul�, la eveniment
participand actori consacrati, precum Ion Besoiu, Radu
Pietreanu sau Natasa Raab. Aceasta a fost prima editie a
"Zilelor Mihai Viteazul� si a costat municipalitatea 350.000
de lei. (Sursa: "Lupa�)
Toate bune si frumoase, dar....
"Lucrurile esentiale trec, de obicei, neobservate. La
Festivalul �Zilele Mihai Viteazul� de la Craiova s-a petrecut
o restituire istorica pe care televiziunile n-au sesizat-o,
pentru ca tocmai isi strangeau sculele.�
"Miron Manega si Ion Creteanu au restituit Olteniei
�Cantecul lui Mihai Viteazul�� - isi titreaza jurnalista Dana
Andronie articolul postat pe "Reteaua literara� si pe
"Romania din Diaspora�, in 17 mai a.c. - "E vorba de
�Cantecul lui Mihai Viteazul�, care s-a cantat pentru prima
data in spatiul public al Olteniei, dupa o tacere de cel putin
66 de ani. Organizatorii nici n-au stiut, probabil, de existenta
acestui cantec, cu atat mai putin povestea conservarii
acestuia. Si nici n-au avut suficienta cultura sau constiinta
istorica pentru a sesiza cand se intampla ceva special.
Cantecul a fost restituit spatiului de origine (Oltenia) in
doua momente: o data la sesiunea de comunicari de la
Muzeul Olteniei (joi, 12 mai) si a doua oara in parcul
"Romanescu�, inainte de �Batalia de la Calugareni�
(sambata, 11 mai). Cei care au facut aceasta restituire
muzicala, literara si istorica au fost, in tandem, scriitorul
Miron Manega si rapsodul Ion Creteanu. Prezentarea
cantecului a fost si ea insolita. La sesiunea de comunicari
care a deschis festivalul �Zilele Mihai Viteazul�, Miron
Manega, care avea de citit o comunicare - atipica si ea privind latura mai putin cunoscuta a personalitatii
voievodului, si anume cea de autor literar, a inceput asa:
�Noutatea nu consta neaparat in informatie, caci acest
aspect a mai fost prezentat, chiar aici, in Craiova, de Marin
Sorescu si Tudor Nedelcea. Noutatea consta mai degraba
in abordare si mesaj. Iar cand spun abordare, ma refer, de
pilda, si la asta...�. In momentul imediat urmator, din sala sa
ridicat cobzarul Ion Creteanu (imbracat in costum national)
si a inceput sa interpreteze �Cantecul lui Mihai Viteazul� (a
fost, de altfel, singurul artist care a cantat, in toate zilele
acelui festival, o piesa dedicata exclusiv marelui voievod):
�Auzit-ati de-un oltean,/ De-un oltean, de-un craiovean/
Ce nu-i pasa de sultan?/ Auzit-ati de-un viteaz/ Care vesnic
sade treaz/ Cat e tara la necaz?/ Auzit-ati de un Mihai/ Ce
sarea pe sapte cai/ De striga Stambulul vai?/ El e Domnul
cel vestit/ Care-n lume a venit/ Pe luptat si biruit./ Spuie
raul cel oltean,/ Spuie valul dunarean/ Si codrul
calugarean/ Cate lupte au privit,/ Cate osti au mistuit/ Cate
oase-au inalbit!/ Multi ca frunzele de brad,/ Ca nisipul de
pe vad,/ Ca gemetele din iad!/ Spuie corbii muntilor/ Si
fiarele codrilor/ Care-a fost nutretul lor?/ Fost-au lesuri
tataresti/ Si turcesti, si unguresti,/ Date-n sabii romanesti!/
Alelei! Mihai, Mihai!/ Caci de noi mila nu ai,/ Sa ne scapi
de-amar si vai!�
Dupa ce Ion Creteanu a terminat de cantat, Miron Manega
si-a sustinut comunicarea pe care o pregatise, nu inainte
de a face urmatoarele precizari:
�Ceea ce ati ascultat a fost, pe de o parte, un motto, iar
pe de alta parte un exercitiu de comunicare, in ideea de a
va scoate din starea pe care o aveati (am observat ca va
uitati la ceas) si a va readuce in sala... Am gasit de cuviinta
sa asez acest motto pe frontispiciul unei pledoarii riscante
- Mihai Viteazul, autor literar - din mai multe motive, dar in
primul rand pentru ca textul acestui cantec reprezinta un
document tulburator, descoperit, pe la 1850, de Vasile
Alecsandri, la Manastirea Neamt. Versurile erau scrise direct
pe paginile Psaltirii care apartinuse, cu o suta de ani inaintea
sa, Sfantului Paisie de la Neamt, pe vremea cand era
ieromonah la acea manastire. Alaturat textului, erau
adaugate si urmatoarele cuvinte, datate 1751: �Scrisu-s-au
acest viers batran de mine, ieromonahul Paisie, credincios
rob al lui Dumnezeu, iar eu l-am auzit si l-am invatat de la
raposatul bunul meu, Stoian Jolde armaselul�. Iar numele
voievodului caruia ii era dedicata balada era consemnat de
ieromonahul Paisie astfel: �Mihai Viteazul, rob al lui
Dumnezeu si Sfant�. Precizare: desi Sfantul Cuvios Paisie il
considera sfant, inca de la 1751, pe Mihai Viteazul, acesta
nu a fost canonizat inca. Sfantul Paisie, da. De sinodul
Bisericii Ortodoxe Ruse�.
Al doilea moment in care Ion Creteanu a cantat �Cantecul
lui Mihai Viteazul� a fost sambata seara, pe scena din Parcul
"Romanescu�. Miron Manega a atras atentia locuitorilor
Craiovei (erau adunati aproximativ 8.000, veniti, desigur, sa
vada �Batalia de la Calugareni�) ca rapsodul Ion Creteanu
reprezinta o �piesa de tezaur� a Craiovei si ca este deja
cunoscut si admirat in Europa, pentru muzica taraneasca
pe care o culege si o canta de aproape 40 de ani: la
Dortmund, in Germania (unde a cantat intr-o catedrala
catolica), la Roma (unde a cantat pe scena Capitoliului,
alaturi de Felicia Filip), la Bruxelles (unde cantase in urma
cu trei saptamani), in Basarabia, pe Valea Timocului etc. �A
venit vremea ca Ion Creteanu sa fie cunoscut si la el acasa,
in adevarata sa dimensiune� � a precizat Miron Manega,
inainte ca Ion Creteanu sa-si deschida concertul cu
�Cantecul lui Mihai Viteazul�.
In acest timp, TVR Craiova isi strangea aparatura...�
(Dana Andronie)
In finalul postarii pe internet, colegul si prietenul nostru,
Miron Manega � "ispravnicul de concept� al site-ului
certitudinea.ro � precizeaza (si bine face!): "Miron Manega
si Ion Creteanu au �prestat� fara niciun onorariu.
Organizatorii au uitat sa-i treaca in buget. Sau n-au vrut,
sau n-au considerat importanta prestatia lor. Sau n-au
inteles. As mai face niste comentarii, dar nu e deontologic,
pentru ca sunt persoana implicata...� (Sursa: certitudinea.ro)
Desigur, Miron Manega, sunteti persoana implicata!
Suntem persoane implicate, de fapt, din ce in ce mai multi,
din fericire, intr-un apostolat cultural care, de mai bine de
doua decenii, poate fi asemanat cu definitia pe care Cronin
o dadea "revolutiilor�: "furtuni care scufunda valorile si
ridica mizeriile�.
In jungla romaneasca a manelelor si a sex-simbolurilor
siliconate, adevaratul om de cultura roman a facut si face
apostolat, ca si bietul dascal, ajuns in zilele noastre sa lupte
cu analfabetismul recrudescent al unei tari care a dat lumii
genii de prima marime.
Vor spune, unii, ca nu ne-a obligat nimeni, ca puteam sta
mult mai linistiti acasa, la caldurica, si pe moale. Poate si cu
bani mai multi. Asa este. Nu ne-a obligat nimeni... din afara.
Ne-a obligat, insa, si ne va obliga mereu, acel ceva din
interior, care inseamna constiinta valorii si, mai ales,
demnitatea identitara, constienta apartenentei la acest
popor miraculos, care merita o soarta mai buna. "Am fost
s-om fi!� Sunt convinsa ca va veni si acel timp nobil al
fiecarui lucru.
