Să ne cunoaștem personalitățile - Legământul și Crezul „Șoimilor Carpaților" - îndemn pentru tinerii de azi!

Referindu-se la cetele de străjeri și de șoimi, prof. univ. dr. Iuliu Hațieganu, tribunul „Șoimilor Carpaților", în perioada interbelică, spunea: „Cetele de străjeri, de șoimi sunt toți ostași ai ideilor".

Medicul Iuliu Hațieganu, în momentul acela istoric, al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, a luat parte la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. El a fost cel care și-a îndemnat colegii de breaslă să organizeze un Congres al medicilor români ardeleni, care a avut loc la Sibiu, la 29 ianuarie 1919, prezidat de tânărul medic Iuliu Hațieganu. Devine profesor de clinică medicală la Universitatea din Cluj, precum și primul decan al Facultății de Medicină, între 1919-1920.

În anul 1929, profesorul Iuliu Hațieganu a preluat conducerea Filialei clujene a Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA). În fruntea Asociațiunii clujene fiind, dr. Iuliu Hațieganu s-a străduit să ducă la împlinire acea deviză a ASTREI: „Prin încercări grele se ajunge la stele!" („Per aspera ad astia"), deschizând calea unor evenimente deosebite, „organizând o propagandă științifică imensă prin colaborări care știau ușa tainică a inimii, pentru a putea intra și aprinde luminile în labirintul întortocheat al minții țăranului român", cum scria Marin Florea în cartea „Vieți dedicate omului".

Dr. Iuliu Hațieganu avea o mare pasiune pentru sport, care i-a călăuzit viața și întreaga activitate. Aflăm că Parcul Sportiv Universitar din Cluj-Napoca, care azi îi poartă numele, a fost înființat, între anii 1930-1932, de însuși eminentul om de știință, medic, pedagog și mare iubitor al sportului. Într-un discurs vizionar, din anul 1931, dr. Iuliu Hațieganu promova acele idei generoase cu privire la rolul educației fizice: „Educația fizică - spunea el - este ramura cea mai importantă a igienei pozitive, parte integrantă și indispensabilă a culturii generale (…) Educația fizică înseamnă năzuința omului cult spre sănătate, singura chezășie a unei vieți fericite". De remarcat că proiectul inițial al Parcului Sportiv Universitar a fost premiat la „Expoziția de Arhitectură Sportivă", de la Jocurile Olimpice de la Berlin (1936), cu Medalia de Bronz.

Tineri devotați neamului, iubitori de țară, credincioși apărători ai legii noastre strămoșești, ai Bisericii, în anul 1931 pun bazele organizației „Șoimii Carpaților", al cărei fondator și tribun era profesorul univ. dr. Iuliu Hațieganu, mare iubitor al sportului, animator al tineretului românesc din Ardeal, șef al școlii medicale a Clujului. Scopul declarat al „Șoimilor Carpaților" era educarea tineretului, sub deviza: „Totul pentru națiune, nimic pentru tine, nici câștig, nici glorie!", având ca idee principală regenerarea națiunii noastre, cu extindere a ideilor în Ardeal. Centrele din Sibiu, Brașov și Sighet, cu extindere, mai apoi, în județul Cluj și în celelalte județe ardelene, erau sub ideile spuselor dr. Iuliu Hațieganu: „Vigoarea fizică și morală - spunea el - asigură eternitatea neamului. Conștiința națională este stimulentul ce ne unește și ne duce la biruință. Disciplina este forța ce transformă libertatea în putere, este elementul tuturor energiilor biologice."

Membru al „Șoimilor Carpaților" putea fi bărbatul sau femeia, de la 18 ani în sus, dacă ducea cu sine dorul de o viață curată și respect față de poruncile și de Legea Șoimilor, care avea următorul conținut: 1. „Șoimul este deschis la minte și la suflet; 2. Este voios și îndrăzneț și nu se dă îndărăt în fața greutăților; 3. Face, cu drag, serviciul altora, fără a cere răsplată; 4. Caută să se ridice tot mai mult în sine și să evite răul; 5. Știe să asculte și să se supună; 6. Își ține trupul sănătos și sufletul curat; 7. Spune totdeauna adevărul; 8. Nu-și bate joc de slăbiciunea altora; 9. Păstrează credința în Dumnezeu; 10. Iubește natura."

Iar „Crezul Șoimilor" era Adevărul: „1. Voi pune, totdeauna, binele neamului deasupra intereselor mele; 2. Voi fi alături de toți aceia care trăiesc și muncesc pentru binele neamului; 3. Nu voi uita, niciodată, că ceea ce am ajuns este prin vrednicia și jertfa înaintașilor; 4. Voi păstra curat focarul familiei mele și mă voi feri de tot ce ar primejdui vigoarea trupească și sufletească a urmașilor mei; 5. Voi păstra curat și sănătos trupul meu și mă voi feri de tot ce ar primejdui altora; 6. Voi păstra curat sufletul meu și voi alunga de la mine orice patimă și amăgire nedemnă; 7. Voi trăi în muncă cinstită și luptă dreaptă și voi căuta locul meu în viață, după priceperea și vrednicia mea; 8. Voi recunoaște priceperea și vrednicia altora și nu voi cere, niciodată, ceva ce nu mi se cuvine."

Scriam odată, referindu-mă la „Crezul Șoimilor", că ar fi bine, chiar atât de folositor lor, dacă aleșii neamului, deputații și senatorii din Parlamentul României, ar avea, fiecare, în față, „Crezul Șoimilor"!

Primele centurii de șoimi au fost organizate, de către învățătorii Iustin Handrea și Ilie Șandru, la Maiorești și, respectiv, la Idicel-Pădure, apoi la Râpa, Dumbrava, Deda, Filea, Deda-Bistra, Jabenița, Adrian, Rușii-Munți, Solovăstru, de către inimoșii învățători Mihail Tomșa, Dănilă Stupariu, Vasile Netea, Ștefan Pașcan, Nicolae Cotta, Petre Zuga, Alexandru Suciu, Petre Șerbănuțiu, organizația extinzându-se în Idicel-Sat, Goreni, Săcal, Frunzeni, Luieriu, Cozma, Sântu, Socol, Suseni, Merișor.

Jurământul și Legământul Șoimilor, ca doctrină și obligație, au fost cuprinse într-o foaie volantă, scoasă de Vasile Netea, dar și în „Cartea Șoimilor", de către dr. Eugen Nicoară. Tinerii din Ardeal au aderat cu mare însuflețire la această „mișcare de regenerare a neamului românesc", prin spiritul de camaraderie. „Șoimiada" 1936 are loc la Maiorești, în organizarea dr. Eugen Nicoară și a lui Iustin Handrea, cu participarea centuriilor din Maiorești, Deda, Rușii-Munți, Ibănești-Pădure, Vătava, Dumbrava, „executând, timp de două zile, programe de gimnastică în comun, dormind în corturi, mâncând împreună, jucând piese de teatru, recitând poezii, jucând dansuri naționale și cunoscându-se unii pe alții".

În același an 1936, „Șoimii Carpaților" din zona Reghinului au participat la „marile serbări de la Blaj", prilejuite de împlinirea celor 75 de ani de la înființarea ASTREI, „stârnind admirația tuturor", apoi, conduși de dr. Iuliu Hațieganu, „Șoimii Carpaților" din zona Reghinului, alături de celelalte organizații de șoimi din Ardeal, au luat parte la „serbările școlilor de la Praga, făcând cunoscute acolo portul și dansurile naționale românești.

Printre cele mai reușite activități ale „Șoimiadei" a fost cea din 20 iulie 1939, de la Idicel-Pădure, cu participarea șoimilor din Fărăgău, Sântu, Jabenița, Goreni, Luieriu, Rușii-Munți, Săcal, Frunzeni. La Tabăra de pregătire premilitară de la Ibănești, cu cheltuieli suportate de dr. Eugen Nicoară, cu sprijinul substanțial al soției, au fost instruiți 500 de tineri din Despărțământul Reghin al ASTREI, medicul reghinean fiind comandant al Legiunii Șoimilor mureșeni, între 1 aprilie 1938 - 1 octombrie 1939. Au fost ținute prelegeri patriotice, organizate tabere strejărești, organizate coruri sătești, cum sunt cele din Deda, Pietriș, Deda-Bistra, Adrian, Habic, Breaza care au dat concerte la Târgu-Mureș, Reghin, Satu Mare.

Într-adevăr, acele „cete de străjeri și de șoimi s-au dovedit ostași ai ideilor" acelor vremuri, care, conduși de mari patrioți, de mari români dăruiți Neamului, precum dr. Iuliu Hațieganu și dr. Eugen Nicoară, au materializat acele nobile idei, iar acele „zidiri le-au umplut cu suflete"!

 

Lasă un comentariu