Agricultura, capra râioasă a economiei

Au trecut alegerile și am rămas tot dezamăgit, fiindcă, distinșii candidați la fotoliul prezidențial, în programul lor n-au amintit nimic de cel mai important sector din economia României - agricultura. Dacă industria a devenit un morman de moloz, după ce instalațiile s-au vândut la fier vechi, mă așteptam la un program electoral în care să fie inclusă relansarea acestui segment, strategic pentru siguranța alimentară a țării. Data trecută, când l-am votat pe Traian Băsescu, am fost înșelat de promisiunile domniei sale, cum că va încuraja înființarea unor centre zonale de achiziții, depozitare și valorificare a producției agricole. Mi-am spus atunci - iată un om deștept care cunoaște durerea producătorilor agricoli și l-am votat spre dezamăgirea mea. Ajuns președinte a uitat de toate promisiunile din campanie și a continuat cu scandal, atacuri, circ politic, numai de agricultură și valorificarea producției nu a mai amintit. Asta în timp ce politicienii de prin Parlament, consilii județene, primării, instituții bugetare au devenit lupi lacomi, puși paznici la averea statului. Acum se vaită prin arestul poliției, pușcării, de nerecunoștința poporului pentru jertfelnicia pe care au făcut-o în folosul alegătorilor. După ce le-au retezat 25 la sută din salarii, după ce pensiile le-au fost ciuntite printr-o jonglerie parlamentară, vremelnicii guvernanții au promis că li se vor restitui sumele reținute. Din păcate se schimbă Guvernul, iar promisiunile s-au îndeplinit doar parțial. Mai că nu li se spune pensionarilor, oameni umiliți și obidiți, că sunt prea cheltuitori și că trăiesc prea mult. Traiul de zi cu zi a devenit o povară, fiindcă românii muncesc pentru hrană, pentru coșul zilnic cheltuiesc, în medie, 60 la sută din câștig. În satul românesc problemele sunt și mai dificile. A-ți lucra parcela de pământ moștenită de la părinți și bunici devine un vis frumos tulburat de coșmarul realității, mai ales că competiția pe piața liberă agroalimentară a fost și a rămas incorectă și neloială. Pe vremuri aveai unde să vinzi zece ouă, la cooperativa din sat, pentru a-și cumpăra un litru de ulei, astăzi nu mai cumpără nimeni produse agricole din gospodăria populației. Și, ce este mai trist, faptul că tinerii din sate nu mai au modru să-și continue studiile la universitățile din oraș, doar 2 la sută dintre ei, dacă au bani pentru taxe și întreținere. Chiar dacă au absolvit o facultate de stat sau particulară cu taxă, la absolvire singura șansă să-și găsească un loc de muncă este legată de promisiunile străinătății, unde, animați de dorul de acasă, ies în stradă, la protest, în fața ambasadelor pentru că nu li s-a permis să voteze. Cei doi candidați ajunși în turul doi, Victor Viorel Ponta și Klaus Iohannis, în dezbaterile televizate n-au amintit nimic despre un program de salvarea a satului românesc, despre relansarea agriculturii. Unul, șmecher și bun de gură, ne-a amețit cu acuzații la adresa lui Băsescu, al doilea - sobru și foarte rece în declarații, ne-a „aburit" cu promisiuni despre eradicarea corupției. Așteptăm un program economic, o promisiune că agricultorilor le va fi mai bine, că vor fi sprijiniți să-și vândă marfa la prețuri competitive cu cea din import, că, în sfârșit, satul românesc se va moderniza, nu neapărat urbaniza. Tare mă tem că alegerea sasului să nu devină o mare dezamăgire când va ieși la Guvernare cu baronii din gașca lui Blaga și Videanu. Alianțele politice la români n-au fost niciodată sănătoase, trainice și curate. Politicienii românii, după ce se pupă pe față, în scurt timp se scuipă între ei și se bălăcăresc, precum porcii în noroi. Îmi stă în gâtlej o înjurătură când îi văd pe politicienii mureșeni, cum se țin de mână la ora actuală, după ce o vreme se uitau chiorâș unii la alții. Poate asta ține de politică și noi încă nu știm…

Lasă un comentariu