95 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI CORNEL REGMAN

Cu ocazia împlinirii a 95 de ani de la nașterea criticului literar Cornel Regman, școala Gimnazială ,,Cornel Regman" din Daneș organizează Simpozionul ,,Cornel Regman - în actualitate", care se va desfășura în data de 28 noiembrie 2014 ora 12.00 în instituția de învățământ din Daneș.

Cei interesați să participe la manifestare sunt rugați să-și trimită lucrările pe adresa scoaladanes@yahoo.com până în data de 26 noiembrie 2014.

(N.B.)

 

Între lucrurile care - într-o societate ce vrea să se așeze firesc în matcă - ar trebui să poarte amprenta cotidianului, s-ar situa și valorizarea personalităților care prin opera lor conferă demnitate unui spațiu și reprezintă un motiv de mândrie pentru concetățeni. În această categorie se înscriu intelectualii, artiștii, cărturarii, oamenii al căror nume se cade să fie păstrat în memoria comunității și al căror spirit trebuie păstrat viu, ca un fel de amprentă nobiliară a locului.

Nu departe de Sighișoara, la Daneș, se află o simpla casă de țară în care s-a născut în urmă cu 95 de ani (la 28 noiembrie 1919) și a copilărit criticul și istoricul literar Cornel Regman; chiar dacă prin natura muncii sale scriitorul a locuit mult timp în alte zone (la Cluj și la București), legătura lui cu pământul natal a rămas foarte puternică, astfel încât el și-a dorit să rămână pentru totdeauna la Daneș, drept pentru care acolo este și înmormântat.

Am avut privilegiul de a vizita casa familiei Regman și am înțeles la fața locului cu câte eforturi doamna Zorina (soția criticului) și ștefăniță (fiul acestuia) se străduiesc să mențină intacte nu numai urmele trecerii criticului prin aceste locuri, ci, implicit, și crâmpeie din istoria comunei și a județului Mureș.

Multe din informațiile pe care le-am obținut despre casă și acareturi provin din arhiva familiei Regman și ne-au parvenit prin bunăvoința familiei: Casa memoriala (neoficial, deocamdată) „Cornel Regman", zisă si „Casa Regmănoaiei", este azi proprietatea d-nei prof. la pensie Zorina Regman, din București, și a fiului ei, ștefăniță Regman, profesor la un liceu parizian. Proprietatea este compusă din două corpuri: casa și căsuța, cu bucătăria, construite fiecare pe două pivnițe, una de fructe și alta în care se țineau imensele butoaie cu vin, două curți acoperite cu viță-de-vie, șura cu grajdul și grădina. În a doua curte, se află impresionantul kelterei (șoprul, care adăpostește impresionantul teasc de la mijlocul sec. al XIX-lea). Familia Regman se află în tratative cu Muzeul Etnografic din Dumbrava Sibiului, realmente interesat de achiziționarea întregului ansamblu. În grădină, dupa rândurile de zarzavaturi, meri, pruni, nuci, se găsește și un păr bătrân, precum și vița-de-vie „nova" plantată de Victoria Regman după confiscarea, la începutul anilor 60, a viilor sătenilor. Dintr-un hectar de vie, familia producea circa 2.000 litri de vin din soiuri aduse din Germania: riesling, muscat otonel, tramminer, chasselas etc. Zisă si „vinăreasa", Victoria Regman era expertă în cultivarea viței si obținerea vinului și a țuicii de pere, prune etc., îndeletniciri învățate de la tatăl ei, Eroftei Cristea. În bucătărie, există un vechi cuptor de pâine, o raritate astăzi, în „căsuță" sunt lavițe vechi și lăzi de zestre...

Am întâlnit patina timpului peste tot, de la mobilierul autentic, din secolul al XIX-lea, caracteristic caselor de țărani fruntași: mese, „coastăne" și dulapuri masive, sobe de teracotă, cuptor, tipica mașină de cusut Singer de la începutul sec. XX, biblioteca, în care sunt expuse cărțile lui Cornel Regman: 14 volume de critică, două de istorie literară (Agârbiceanu și demonii și Ion Creangă - o biografie a operei ) și unul de aforisme, fotografii și documente. Mesele sunt acoperite de frumoase țesături ale Victoriei, realizate în casă la un lung război de țesut (demontat). Casa, construcție din secolul al XIX-lea, a fost păstrată așa cum a rămas de la Victoria Regman (decedată în 1991, la vârsta de 91 de ani, văduva lui Ioan Regman, perceptor), mamă a trei Regmani care s-au remarcat pe plan național: Cornel, criticul si istoricul literar, Eroftei, inginer constructor de hidrocentrale și Ioan, jurist și poet.

Un loc încărcat de istorie și de literatură și gândul persistent că spațiul de care Cornel Regman s-a simțit legat întreaga viață ar trebui mai bine popularizat, astfel încât el să fie cunoscut de mureșeni și de toți cei care trec prin zonă, nu numai pentru a înțelege mai bine personalitatea criticului Cornel Regman, ci și pentru a deveni un autentic motiv de mândrie locală.

Lasă un comentariu