Interlocutor: Ioan Vasu - primarul Comunei Râciu
Născut în comuna Râciu, în 1954, într-o veche familie de români, la 15 ani, Ioan Vasu a plecat în lume să-şi facă un rost. La Turda a absolvit o şcoală profesională, apoi o Şcoală de Maiştri. În 1994 s-a întors acasă să înceapă o afacere. Nemulţumit de cum a fost administrată comuna, în 1996 a candidat la funcţia de primar, fiind ales cu o majoritate de voturi. Îşi aduce aminte că în momentul când a devenit primar în Râciu existau doar 36 de case cu baie şi 70 de case cu apă curentă. Consumul de apă fiind un indicator al civilizaţiei, împreună cu un grup de gospodari fruntaşi: intelectuali, ţărani, oameni de bună credinţă, au pus bazele unui program de dezvoltare pe termen lung a comunei. Consilierii comunali l-au înţeles şi i-au fost alături, mai ales că nu dorea urbanizarea localităţii, ci o modernizare, două noţiuni total diferite în sociologia rurală. Într-o zi de iarnă îngenuncheată, la un ceas de taină, am purtat o discuţie cu Ioan Vasu, despre modernizarea ruralului.
- De 19 ani sunteţi primarul comunei Râciu, o comună renumită din Câmpia Transilvaniei şi pentru târgul de lunea sau de Sfântul Ilie. Faptul că sunteţi printre cei mai longevivi primari din judeţ înseamnă că aţi câştigat încrederea consătenilor prin fapte, nu cu vorbe. Cum au început lucrările de dezvoltare în Râciu?
- În 1999 am avut o ieşire în Danemarca, la o Universitate. Acolo am învăţat ce înseamnă modernizarea ruralului, fără să renunţ la tradiţia locală. Consilierii comunali au fost aleşi din toate categoriile sociale, oameni respectaţi de comunitate.
- La ora actuală puteţi privi înapoi cu mândrie?
- Modernizarea am început-o prin gospodărirea modestului buget local, apoi, prin atragerea de fonduri europene prin SAPARD, 1 milion de euro. Prin Fonduri europene şi din fonduri proprii am introdus 66 km conducte de apă contorizată; printr-un program operaţional regional - 700.000 de euro, s-au modernizat şcolile din Râciu, Sânmartin, Ulieş, Coasta Mare, şcoli moderne cu încălzire centrală, apă, canalizare. Prima sală de sport din judeţul Mureş a fost construită la Râciu, prin fonduri europene Phare - 1 milion de euro. Alături de colegii din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Câmpia Transilvaniei, unde sunt iniţiator şi fondator alături de 12 comune şi oraşul Sărmaş, am înfiinţat, la Pârâul Crucii, o staţie de transfer gunoi menajer, deservită de 15 angajaţi. Cea mai importantă investiţie a fost prin Programul PNDR, primul proiect din ţară în valoare de 2,5 miliarde de euro – modernizarea reţelei de apă în satul Sânmartin şi asfaltarea a 20 km de drumuri comunale. Am reuşit să legăm toate satele de centrul de comună. Prin Ordonanţa nr.7/2006 am realizat 16 km de canalizare în satele Râciu, Sânmartinul de Câmpie, cu staţie de pompare şi staţie de epurare. Tot prin Ordonanţa 7 am realizat un stadion cu 200 de locuri în tribune, Baza Sportivă „Nicolae Dobrin". Prin Asociaţia de Dezvoltare „Gheorghe Şincai", din care fac parte 6 comune, cu sprijinul ISU Mureş am pus bazele unui echipaj SMURD cu 14 paramedici şi o grupă de pompieri, cu foarte multe intervenţii în folosul cetăţenilor. Consiliul local a acordat 16 locuri de casă, pe Strada Tineretului, unde tinerii şi-au construit case cu toate utilităţile. În Râciu sunt asfaltate 3,2 km de străzi, iar în viitor vom asfalta încă 9 km. Mai amintesc şi de modernizarea sediului administrativ, amplasarea bustului lui Avram Iancu şi a lui Horea. După amenajarea trotuarelor pe Drumul Naţional 15 E, avem garanţia că timp de 60 de ani utilităţile de apă, canal, gaz metan, curent electric nu vor mai fi deranjate .
- În afară de parastase, nunţi, botezuri, în casa de cultură ce activităţi culturale organizaţi?
- La Casa de Cultură „Vasile Conţiu" avem organizate activităţi culturale serioase, cu sprijinul necondiţionat al Primăriei. Am avut până în prezent trei ediţii ale Festivalului de Muzică Populară - Descoperirea tinerelor talente, cu sprijinul Liceului de Artă din Târgu-Mureş. De fiecare sărbătoare elevii de la şcoală organizează aici serbări interesante.
Pe viitor avem în plan să achiziţionăm o casă, unde să amenajăm un Muzeu al Câmpiei Transilvaniei.
- Toate bune şi frumoase, dar cum staţi la capitolul economiei locale?
- Consiliul local s-a implicat în salvarea patrimoniului fostei CAP, acolo s-a înfiinţat un Parc agroindustrial, cu 12 societăţi comerciale profilate pe zootehnie, construcţii, cultura ciupercilor. Există o asociaţie agricolă funcţională, cu 300 de hectare. Din nefericire, baza de recepţie a cerealelor a fost vândută de Comcereal şi arată aşa cum arată. Mai funcţionează Platforma de achiziţii a Fabricii de zahăr din Luduş. Sperăm să fie relansată cultura plantelor tehnice în zonă si suntem pregătiţi pentru acest eveniment. Ca o dovadă că ne interesează activitatea economică sunt şi intervenţiile pe care le-am făcut pe lângă Miron Mitrea, ministru pe atunci, pentru trecerea drumului Târgu-Mureş - Sânpetru - Satu Nou, 42 de km, din drum judeţean în categoria drum naţional. Am o dorinţă pe care trebuie să o finalizez cât de curând: să deschid la Râciu o Şcoală profesională cu profil agricol, pentru ca tinerii să rămână acasă, să înveţe o meserie de viitor…
- Am înţeles că vreţi să relansaţi agroturismul în zona de câmpie a judeţului Mureş.
- Am reuşit să readucem în actualitate circulaţia pe linia îngustă, cu Mocăniţa. Pe mine mă interesează în mod deosebit să fie reluată circulaţia pe linia ferată Râciu-Teaca şi să dezvolt un proiect agroturistic cu specific local.
- Ca peste tot în România şi în comuna dumneavoastră sunt oameni săraci, bătrâni singuri, bolnavi, ce vă propuneţi la capitolul ajutoare sociale?
- Acordăm ajutoare sociale celor care merită şi nu vrem să încurajăm lenea. Am un proiect de înfiinţare la Coasta Mare a unei reşedinţe pentru seniorii singuri, să nu-i spun azil, că sună prea trist, clădirea este a familiei mele, dar sunt dispus să o cedez primăriei când ni se va aproba proiectul.
- Am înţeles că vă preocupă împădurirea terenurilor neproductive din jurul comunei. Ce aţi întreprins până în prezent şi ce planuri de viitor aveţi?
- Sunt aşa de mândru şi de fericit că oamenii m-au înţeles şi sprijinit atunci când am demarat acţiunea de împăduriri. Până în prezent am reuşit să plantăm 114 hectare cu 16 specii forestiere, prin fondul de mediu, ocazie prin care îi mulţumesc domnului ministru Borbely, pentru încrederea şi sprijinul acordat. Anul acesta avem semnat contractul pentru împădurirea a încă 57 de hectare. În prezent suntem pregătiţi pentru licitarea lucrării de execuţie. Cred că este una din cele mai importante realizări din mandatul actual, fiindcă, în timp ce alţii „bărbieresc" pădurea, noi o plantăm.
- Şi la capitolul Cadastru aţi demarat o acţiune, în ce constă ea?
- În 2015 începe la Râciu o lucrare de cadastru pentru suprafaţa de 7.400 hectare, în vederea intabulării Titlurilor de proprietate, timp de 2 ani. Mai vreau să înfiinţez o cooperativă a crescătorilor de bovine, cu 12 crescători, avem sediu, documentaţia întocmită…
- Ce transmiteţi consătenilor prin intermediul ziarului nostru?
- Sunt 20 de ani de muncă puşi în interesul cetăţenilor din comuna Râciu, i-am reprezentat cu cinste şi cu demnitate. Îi rog să aibă încredere şi pe mai departe în cinstea şi demnitatea mea, fiindcă nu m-am reprezentat pe mine, ci pe ei. Pot fi mândri de comuna noastră, de Câmpia Transilvaniei, de ceea ce se va întâmpla în viitor. Iar celor care vor să-mi murdărească imaginea, atribuindu-mi anumite lucruri nedrepte, le spun că, de când sunt primar, am respectat Constituţia ţării şi cred în Pronia cerească.
