Cum, primul deziderat din titlu nu este nicidecum viabil cu identitatea pe care, la ora de față, ne-au indus-o politicienii noștri ca modele de români în văzul întregii lumi, ce-i trece prin minte ștrengarului nostru de premier?!
Îi trece prin minte să-l „implementeze" pe al doilea, aducându-și astfel contribuția la construirea statului de drept fiscal pe care domnia sa îl vede ca unic scop al guvernării. Și scoate pe gura care-i lasă apă numai la pofta de a realiza așa ceva, păsărica îmbietoare cu preț de zece euro-lună pentru fiecare român pe care înaintașii, contemporanii și confrații săi politici l-au trimis în bejenie ca să-și câștige traiul.
Da: Premierul a deschis gura cu delicatețea sa de băiat bine crescut... în năravurile proaste ale aroganților carieriști și, în loc să spună românilor cum ar face mai multe locuri de muncă pentru ei, le spune paraziților de pe spinarea românilor conduși de cei 84 de miniștri și scretari de stat, cum ar face
rost de mai mulți bănuți pentru lefurile și gheșefturile lor. Geșefturile lor și, cel mult, a încă vreo câteva mii care, drept clientelă de partid parazitează județele. Fiindcă el a pus ochiul său de Argus pe buzunarele celor care-și rup oasele și-și înfrâng chinuitele doruri în străinătate, ca să mai aducă niște bani, vorbind prescurtat. Adică spunând că e vorba de „bani pentru buget" când, de fapt, e vorba de „bani pentru bugetari" și, cel mult, pentru căpușele bugetului; cei mai agresivi și mai inutili, adică, nu învățătorii, profesorii și medicii la care resursele bugetare se termină.
Și totul spus cu acel aer doctoral de parcă ar fi găsit o soluție din domeniul științelor macroeconomiei și nu că i-a transpirat ideea din ADN-ul balcanic al birurilor și peșcheșurilor. Totul rostit cu aerul suav de conducător democratic și nu cu spiritul hulpav al celor puși să vămuiască feudal vadurile, podurile și trecătorile. Totul expus ca un precept de morală comunitară, în numele celei mai imorale și mai fățarnice guvernări în materie de fiscalitate.
Cum i-o fi venit premierului ideea acestui fumărit pe aerul pe care-l respiră românii în străinătate, fără să polueze cerul național? Greu de dedus și posibil de înțeles numai în atmosfera viciată a celor incapabili de a da locuri de muncă, inconștienți în materie de produs intern brut, răuvoitori în materie de drepturi cetățenești, atenți numai la servirea găștii politice care, cum se vede în aceste zile, de douăzeci de ani străduie, într-o direcție sau alta, să transforme bugetul de stat în buget de partid, care apoi să se transforme în venituri ilicite pentru partizani. Și are minte numai pentru a căuta soluții în această direcție.
Pe ce motiv ar vrea premierul să ia taxă lunară cu preț fix pe cap de român din străinătate, care acum e mustrat că trimite bani în țară numai pentru familia sa și nu pentru profiturile din căpușarea bugetului de către iubiții conducători? Cred că singurul argument poate fi al ADN-ului pomenit mai sus, adeneu oarecum comun de la Traian și Decebal, sau de la cromozomii mai noi și mai bruneți, pentru care trebuie să plătim taxe la bugetul României!... În asta, doar, ar putea consta ideea de a fi taxat pentru că ești român, oriunde te-ai afla și de oriunde ți-ai câștiga traiul!... Idee expusă când?... Când acote (à coté), în Grecia, guvernul limitează comerțul transnațional spre a da o șansă negustorului indigen și e pornit pe încă multe măsuri asemănătoare, fie că plac sau nu plac ele la big-brotheri!
Doamne, ce mult rău poate face coabitarea cu înrăirea subintelectuală a lui Băsescu și cu limbajul lui de lemn folosind mereu sintagma statului de drept, dar habar ne având că: primul drept, într-un stat de drept, e dreptul la muncă pe care trebuie să-l asigure cei care pretind gestionarea guvernamentală. Iar dintr-o asemenea incultură economică, iese această struțo-cămilă fiscală: De a-l taxa pe unul căruia tu nu i-ai putut asigura nici măcar loc de muncă.
Ceea ce, pentru mafia politică ce se omogenizează penal ne având nici mamă, nici tată, dar nici doctrină sau, măcar, program de guvernare - nu e totuna cu modul cum cum i-a asigurat Cocoș al Elenei lui Sebatian al tău, peste principiile de partid, sau pe dedesubtul lor, în undergroundul acestei mafii, bani albiți pentru afaceri negre!
