Motto: „Doamne, aici mi-ai arătat și arăt / cum se naște îngerul din omăt, / cum se sapă fântânile din cer, / cum lăcrimează tainele în ger. / Doamne, aici mi-ai prelins în fire / ochiul tău și pasul tău, subțire, / în trupul lemnului surâzând.../ Doamne, aici fă-mă să fiu blând; / lângă chip de biserică și mână de om, / Doamne, aici fă-mă iarnă și fă-mă pom."
Valentin Marica, Aici, la Bilbor
Am fost, iar, la Bilbor, într-un februarie al zăpezilor inefabile, ca să ducem mai departe firul, cum ar fi spus Octavian Goga; firul vieții și al operei lui Octavian Codru Tăslăuanu, cel care a vrut până-n străfunduri să vadă, străfunduri de istorie, de spiritualitate, de ideal național și demnitate umană, din care, aflându-le, și-a luat adevăr pentru minte și dumnezeire pentru suflet.
În emoția creată la deschiderea Zilelor Octavian Codru Tăslăuanu, ediția a VIII-a 2015, prin Sesiunea Națională de Comunicări Științifice Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului, impresionat de vrednicia gazdelor - primarul Ilie Trif, preacucernicul părinte protopop Dumitru Apostol, astriștii Cercului Luceafărul și copiii Bilborului - am simțit că în noi e încă veac ceresc, că se mai pot spori inimile măcar cu încă o ardere... S-au sporit, la Zilele Octavian Tăslăuanu, prin pagini de exegeză, lansările de cărți și publicații, slujba de pomenire de la bustul cărturarului, prin bucuria întâlnirii celor care întăresc idei și atitudini, elucidând să nu dibuim mereu pe întuneric și să improvizăm, cum scria Octavian Codru Tăslăuanu în Sub flamurile Naționale, note și documente din războiul de întregire a neamului.
Prin acribia științifică a comunicărilor prezentate și noutatea ideatică a acestora, Ioan Lăcătușu, Vasile Stancu, Daniel Nicolae, Alin Spânu, Vilică Munteanu, Liviu Boar, Valentin Marica și Angelica Maria Stan au argumentat actualitatea biografiei culturale a lui Octavian Codru Tăslăunau, rememorând jertfa, mucenicia, voința pilduitoare, neșovăirea, biruința cărturarului și omului. Sesiunea de comunicări nu a fost o repede ochire (cum se mai întâmplă!), ci răstimp de judecată. Vorbind despre Octavian Codru Tăslăuanu, autorii comunicărilor au vorbit despre noi înșine.
O dominantă a Zilelor Octavian Codru Tăslăuanu a fost cartea cea nouă. Să ne trezim la viața spirituală prin cărți, consemna Mircea Eliade în Încercarea labirintului, organizatorii probând reflecția filozofului prin lansarea câtorva noutăți editoriale, în primul rând revista editată la împlinirea a 139 de ani de la nașterea ilustrului cărturar, cuprinzând, prin grija prof. Vasile D. Stan și a prof. Mărioara Angelica Stan, comunicările de la ediția a VII-a, 2014, a Sesiunii Naționale Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului. Se spune că atunci când deschizi o carte te întâlnești cu autorul, cu avatarurile lui, cu plutirile lui în sublim sau în neant, iar când închizi cartea te întâlnești cu tine. Ne-am întâlnit cu autori inspirați și, prin ei, cu noi înșine, citându-i, admirativ, pe istoricii Lucian Giura și Dumitru țepeluș cu Despărțământul Astra Toplița, pe autorii revistei Buzăul Ardelean, pe dr. Liviu Boar cu Arhivele mureșene, serie nouă, nr. III pe 2014 și, nu în ultimul rând, pe Nicolae BĂCIUȚ care a prezentat revista Vatra veche și o carte ce s-a născut din urâtul și absurdul timpului pe care-l trăim, Între Csilla și Caribda. Nicolae BĂCIUȚ a susținut și un recital de poezie, readucându-i în fiorul clipei, cum numai Poetul cu expresivitatea lui o poate face, pe Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Grigore Vieru.
Am fost la Bilbor într-un amfiteatru al ideilor și trăirilor afective alese, dovedind că cei care au, în numele înainte-mergătorilor, voință, bun-simț și frică de Dumnezeu, cei care știu că istoria e povestea felului în care omul ia lucrurile în propriile mâini, au și cale spre înmulțirea binelui spiritual, spre ceea ce Octavian Codru Tăslăuanu dorea timpului viitor, inteligență și energie, nu vrajbă și nesocotință. Cu inteligență și energie, cercetători, cadre didactice, specialiști ai arhivelor naționale, scriitori, jurnaliști din Sfântu Gheorghe, București, Bacău, Târgu-Mureș, Miercurea Ciuc, Toplița Română, Subcetate de Mureș și Bilbor au făcut ca ideea de demult a scriitorului Ilie Șandru, aceea de a-l face cunoscut pe Octavian Codru Tăslăuanu prin leagănul natal, Bilborul, să meargă înspre un nesfârșit al ei.
