Duminică, 22 februarie 2015, s-a desfășurat la Ibănești a doua ediție a spectacolului de pricesne și cântări religioase, sub purtarea de grijă a preoților de pe raza comunei: Oprea Genu, Mariș Ioan, Breja Lucian și Romanți Călin.
Pe scenă au concurat cele patru coruri ale bisericilor ortodoxe din Ibănești, conduse de preoții organizatori, și corul Bisericii Ortodoxe din Toaca - în calitate de invitat -condus de preacucernicul preot Vasile Ilieș. Manifestarea de suflet a fost încununată cu un buchet de pricesne interpretate de artistul Nelu Șopterean.
Pricesnele au fost alese din patrimonial cultural religios al ortodoxiei străbune, cu multă inspirație. Întrucât era seara de debut a postului Patimilor Mântuitorului nostru Iisus Hristos, toate corurile au avut în repertoriu pricesne care au făcut referire la drumul Crucii de pe dealul Golgota. Maica Domnului, care scripturistic, liturgic și iconografic nu lipsește din panorama mântuirii obiective, a fost supravenerată prin frumoasele cântări: „Apărătoare Doamnă" și „Am venit, Măicuță". Pocăința omului, universalitatea mântuirii - chemarea neamurilor la Hristos, bucuria pascală au fost și ele teme de reflecție. Cu alte cuvinte, parafrazând pe Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, creștinii interpreți, în acest spectacol, prin cântare și priceasnă, au mărturisit credința ortodoxă într-o formă melodioasă. Momentul, în ansamblu, a fost unul revelator. Prin melodiile sacre Dumnezeu ni s-a adresat nouă și ne-a provocat la un dialog intim și personal pe care să-l derulăm de-a lungul vieții și în special în perioada Postului Mare.
Pentru cei prezenți, cântarea a fost un bun prilej „de a urca pe colina Taborica" și de a se integra în intimitatea lui Dumnezeu, mediu în care Dumnezeu ni se revelează și noi ne așezăm odihnitor la pieptul Lui ca odinioară ucenicul Ioan la Cina cea de Taină. Acesta este tabloul autentic al relației lui Dumnezeu cu omul. Postul Mare, pentru care ne-am pregătit prin această lucrare celestă, dincolo de aspectul penitențial, este prilej unic în care ni se afirmă iubirea lui Dumnezeu și faptul că noi oamenii trebuie să lepădăm rușinea cauzată de goliciunea spirituală pentru ca Jertfa lui Hristos să nu fie zadarnică. Cu alte cuvinte, să cunoaștem, cum spune și părintele Arsenie de la Prislop, ca postul este poarta, iar patrafirul ușa prin care intrăm în comuniune cu Dumnezeu.
Îndemn cititorii creștini să facă uz de cântarea bisericească, forța tainică ce ne ajută să fim părtași dimpreună cu îngerii la imnul netulburat de laudă și slăvire înălțat lui Dumnezeu.
