21 MARTIE, ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI CU SINDROM DOWN

Anul acesta, pe data de 21 martie se împlinesc zece ani de la prima celebrare a Zilei Mondiale pentru Sindrom Down. Trebuie să precizăm că persoane cu acest sindrom există în toate domeniile şi că mulţi dintre aceşti copii sunt eroii unor acţiuni remarcabile, cu care nu se pot lăuda multe persoane sănătoase. Copiii cu Sindrom Down, chiar dacă prezintă dizabilităţi intelectuale, au un potenţial nebănuit, care se poate manifesta în mod pozitiv dacă beneficiază de o educaţie corespunzătoare şi intervenţii de specialitate, individualizate. Mamele care, luând la cunoştinţă despre riscul fătului de a avea Sindrom Down, aleg să aducă pe lume astfel de copii, merită toată consideraţia, pentru că, prin implicarea lor devotată, pot depăşi statutul de asistat social al propriului copil şi îl pot integra în societate, bineînţeles şi cu sprijinul altor factori.

Prin celebrarea acestei zile, se doreşte crearea unei punţi între societate şi copiii care prezintă Sindromul Down, o boală genetică cromozomială, care afectează aproximativ unul din o mie de copii, după unele statistici. În anul 2011, O.N.U. a adoptat rezoluţia prin care ziua de 21 martie a fost stabilită ca zi internaţională în care cetăţenilor din întreaga lume le sunt prezentate informaţii care să facă posibilă înţelegerea corectă a Sindromului Down, atrăgându-li-se atenţia că, deşi persoanele afectate de acest sindrom au trăsături fizionomice diferite de cele întâlnite în mod obişnuit şi caracteristici distincte, majoritatea pot duce o viaţă normală şi activă dacă sunt îngrijiţi în mod adecvat. În România, prima celebrare a acestei zile a avut loc în anul 2006. Începând cu acest an, persoanele care trăiesc şi lucrează alături de copiii cu Sindrom Down au început să promoveze o ideologie potrivit căreia copilul cu sindrom Down nu necesită vreo educaţie sau vreo terapie specială. El trebuie să se bucure de aceeaşi atenţie pe care o acordăm celorlalţi copii, nu numai pentru a-l ajuta, dar şi pentru că el, la rândul lui, poate să-i ajute pe mulţi. La modul ideal, dacă în fiecare clasă din şcolile obişnuite ar exista un asemenea copil şi dacă profesorii ar proceda în aşa fel încât acestor copii să le fie recunoscută demnitatea umană, ceilalţi copii ar putea fi ajutaţi să-şi dezvolte acele capacităţi de empatie şi dragoste, care ar putea duce societatea noastră spre noi progrese. Pe termen mai scurt, s-ar putea opera în cadrul sistemului nostru educaţional valoroase transformări.

În România, până anul trecut au fost diagnosticaţi cu Sindrom Down peste 50.000 de copii. „Intrarea în normalitate" a acestor copii depinde foarte mult şi de capacitatea noastră de a-i primi în societate şi de a-i ajuta să se integreze. Din acest motiv, cu ocazia Zilei Mondiale pentru Sindrom Down, cunoscută şi sub numele Ziua Internaţională a Copilului cu Sindrom Down, au loc o serie de activităţi şi manifestări de conştientizare a cetăţenilor, menite să recupereze sufletele cât mai multor oameni, prin implicarea într-un voluntariat activ sau, pur şi simplu, prin schimbarea mentalităţilor în ceea ce priveşte copiii cu astfel de dizabilităţi, pentru că, în prezent, aceştia sunt cu adevărat izolaţi printre noi.

Lasă un comentariu