Limba română - Patria mea. De la Reghin, pe urmele elitei culturii româneşti

Distribuie pe:

Biblioteca Municipală „Petru Maior" din Reghin, prin Secţia Împrumut carte pentru copii (coordonator bibliotecar Carmen Lihăt), a încheiat Proiectul educaţional „Limba Română, patria mea" (cu secţiunea scriitori din Transilvania), printr-o excursie la Casele Memoriale „George Coşbuc" şi „Liviu Rebreanu". Parteneri, elevii Şcolii Gimnaziale „Florea Bogdan", coordonaţi de d-na prof. Mihaela Crăciun, au primit în mod festiv diplome de participare (excursia fiind premiul oferit de Primăria Municipiului Reghin, pentru meritele lor deosebite), nu înainte de a susţine şi un recital de poezie din creaţia poetului ţărănimii (cum i se mai spune lui G. Coşbuc), în prezenţa unui public avizat, format din vizitatori ai obiectivului cultural devenit şi turistic.

Custozii, la rândul lor mari iubitori de literatură şi admiratori ai scriitorilor pe care-i evocă cu admiraţie, au reuşit să capteze atenţia noastră şi să răspundă cu amabilitate întrebărilor care le-au fost adresate, despre obiceiurile, familia, opera, viaţa acestora.

Împreună am reuşit să recreăm, pe ecranul minţii, filmul poveştii satului românesc transilvan, în vers şi proză, cu toate comorile lui, cu uliţele încărcate de voioşie, cu dealurile arate şi semănate din toamnă până-n toamnă, dar mai ales cu oamenii săi, purtători ai botezului Sălăuţei, iscălindu-şi identitatea pe troiţele de lemn îmbrobodite cu ştergare, sub fereastra casei dinainte.

Şi cum să ne retragem din Năsăud fără a opri, cu nemărginit respect, în faţa Colegiului Naţional „George Coşbuc", unde profesori de elită ai şcolii româneşti au dat ţării, de-a lungul vremii, 21 de academicieni (între care: Nicolae Bălan, George Coşbuc, Leon Daniello, Ilie Miron Cristea, Nicolae Drăganu, Emil Isac, Simeon Florea Marian, Iulian Martian, Constantin C. Moisil, Iuliu Moisil, Tiberiu Morariu, Iacob Mureşianu, Florian Porcius, Iuliu Prodan, Dumitru Protase, Liviu Rebreanu, Grigore Silasi, Virgil Sotropa), numeroşi profesori universitari, scriitori, compozitori, artişti, Oameni cu „O" mare de tipar.

Pentru sufletele trimise spre iluminarea neamului românesc, am aprins o lumânare şi am rostit o rugăciune de mulţumire la Mănăstirea „Salva", unde-şi continuă lucrarea încredinţată de Dumnezeu Sfinţii Martiri Năsăudeni, şi în curtea căreia mătuşa Varvara (donatoarea terenului pe care s-a construit mănăstirea) continuă să-şi ducă traiul de fiecare zi, de când e lumea, lume, în căsuţa înconjurată de-un gard de lumânări aprinse, tămâie şi rugăciune, udând cu apă vie, din izvorul ochiului său, un măr şi-un prun, o lalea şi o muşcată, şi dojenindu-şi cele trei găini, pisica şi câinele răguşit. Mătuşa Varvara şi-a „tras" Raiul în jurul casei.

*

Biblioteca din Reghin l-a comemorat şi pe George Călinescu, la 50 de ani de la trecerea în nemurire.

Considerat a fi unul dintre cei mai importanţi critici şi istorici literari români din toate timpurile, George Călinescu este şi ilustru romancier, poet, publicist, academician, autorul unor studii fundamentale despre scriitori români (Viaţa lui Mihai Eminescu, Opera lui Mihai Eminescu, Viaţa lui Ion Creangă etc. ), autor de studii şi eseuri privind literatura universală (Impresii asupra literaturii spaniole, Scriitori străini).

Diversitatea preocupărilor personalităţii sale enciclopedice sunt completate de Studiul Estetica basmului, fiind interesat şi de folclorul şi poetica basmului românesc.

Despre viaţa şi opera lui G. Călinescu (şi despre romanele sale de mare succes „Enigma Otiliei" şi „Bietul Ioanide") au prezentat materiale bine documentate elevii Grama Emanuel, Chibulcutean Ioana, Chirteş Diana şi Şulea Maria din clasele a X-a de la Liceul Tehnologic „Petru Maior", d-nele prof. Moldovan Georgeta, Suciava Maria Magdalena şi bibliotecara Enache Elena (coordonator proiect, Secţia Împrumut carte pentru adulţi) girând calitatea şi veridicitatea lor.

*

Nu pot încheia acest articol fără a-i aduce un omagiu şi celui care a fost profesorul Dumitru Pătru, împătimit iubitor al culturii şi limbii poporului căruia i-a aparţinut şi care m-a învăţat să-l iubesc şi să-l recit pe Coşbuc.

Cu doar câteva luni înainte de a împlini 90 de ani, a trecut pragul dincolo de viaţă, acest profesor emerit, absolvent al Academiei Militare de Muzică, stabilit în oraşul nostru în anul 1950 (originar din localitatea Buleta, jud. Vâlcea). Generaţii de elevi ai Şcolii de Muzică din Reghin au descoperit flautul - instrument muzical fermecat (specialitatea profesorului fiind instrumentele de suflat), au învăţat taina vorbirii corecte a limbii române urmând cursurile sale de dicţie, şi-au învins tracul scenei jucând roluri în piesele de teatru regizate de dumnealui la casele de cultură, şi-au îmbunătăţit cultura muzicală religioasă recunoscându-l ca dirijor al corurilor de la bisericile ortodoxe. A scris poezii, a publicat în presa locală, a fost membru al Cenaclului „Lucian Blaga" (al bibliotecii reghinene), a descoperit şi promovat tinere talente.

Înzestrat cu un timbru vocal excepţional, vibrant, emoţionant (din gama lui George Vraca), a fost un recitator strălucit, cu o sensibilitate greu de egalat, model pentru toţi cei care iubesc cu adevărat poezia. I-a pregătit pentru cariera actoricească pe Sorin Cociş (Teatrul „Nottara", Bucureşti) şi pe Veturia Câmpean, iar pe Petruţ Marius Eugen pentru meseria de dirijor de ansambluri folclorice profesioniste.

Lumina vieţii lui s-a stins la Bucureşti, unde şi-a găsit în ultimii ani liniştea, alături de familia fiicei sale. Luni, 23 martie, trupul i-a fost redat pământului acestui oraş în care, peste 65 de ani, şi-a desăvârşit cariera de dascăl. Domnule profesor, pentru că ne-aţi învăţat să rostim cu emoţie şi în armonie cuvintele limbii române, nu vă vom uita niciodată!

 

Lasă un comentariu