A fost odată ca niciodată - prin 2010 sau 2011, pe vremea când economia „duduia" şi salariile scădeau în mod corespunzător - o postată de autostradă, lungă de vreo 10 kilometri. Ea lega Turda de Câmpia Turzii şi fusese realizată cu preţul unor uriaşe eforturi: vizite de lucru în străinătate, schimburi de experienţă, studii de fezabilitate, excursii de documentare, comisii de evaluare, comitete de experţi, alte şi alte sacrificii pe bani grei şi publici, pe altarul infrastructurii rutiere.
Ce vremuri! Îmbrăcat de sărbătoare, dl Boc s-a deplasat, personal, la faţa locului, unde îl aştepta o mulţime entuziastă de cetăţeni veniţi de prin oraşele şi satele din zonă să ciocnească un păhărel în cinstea celor 10 kilometri şi să admire mândreţea de asfalt proaspăt turnat, care strălucea în soare. A fost tăiată panglica inaugurală, s-au rostit alocuţiuni. Dl Boc - ne amintim de parcă ar fi fost ieri - s-a suit la volanul unui autoturism Dacia Duster şi a străbătut cei 10 kilometri, să le testeze rezistenţa, în uralele mulţimii. Apoi, a ţinut o magistrală cuvântare despre alte tronsoane ce vor fi inaugurate sau reparate, după caz. Cu satisfacţia datoriei împlinite, s-a suit în elicopter şi a zburat până la Pasul Tihuţa, unde a mai inaugurat un drum naţional, fiind întâmpinat cu pâine, sare şi bufet suedez, conform tradiţiei.
…Timpul a trecut, cei 10 kilometri s-au găurit, pe ici, pe colo, dar momentul - trebuie să recunoaştem - a fost unul istoric de tot.
De atunci, nu s-au mai inaugurat tronsoane, nu s-au reparat autostrăzi în cadru festiv. Chiar alaltăieri, de Sfintele Sărbători, cetăţenii din localitatea Ţaga, ajunşi la capătul răbdării, au ieşit să protesteze din cauza halului în care au ajuns drumurile din zona lor. „În gropile din acest drum este îngropată onoarea politicianului român"; „Protestez civilizat, dar sunt tare ofticat" - se putea citi pe pancartele purtate de localnicii nemulţumiţi. Sosite în grabă la faţa locului, autorităţile au promis că, în cel mai scurt timp, vor începe lucrările de asfaltare, că deja sunt încheiate contractele, sunt pregătite betonierele, camioanele, buldozerele, încât gropile vor fi acoperite, iar onoarea politicianului român va fi dezgropată şi „reperată", aşa că oamenii să se ducă acasă liniştiţi, să-şi vadă de ouăle roşii.
Şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România manifestă grijă maximă faţă de cetăţean: iniţial, dregătorii Companiei intenţionau să se apuce să repare autostrada Soarelui la începutul primăverii, dar s-au răzgândit, hotărând că n-are rost să purceadă la reabilitări taman când „există turism în floare, spre Litoral". Şantierele ar putea crea, nu-i aşa, „disconfort" românilor care se duc să-şi petreacă vacanţa la mare. Decât să se împiedice în lucrările de reabilitare, mai bine dau în gropi, căci pe acelea le cunosc deja de ani buni. Aşa că, lucrările se amână până la toamnă, timp în care autostrada poate să se găurească liniştită, întrucât proiectul este pregătit, toate aprobările au fost obţinute, soluţia adoptată fiind „frezarea cu 8 centimetri a betonului de ciment şi înlocuire cu asfalt". Nu se ştie când vor fi terminate lucrările, depinde când e gata studiul de fezabilitate. Nu se ştie nici cât va costa lucrarea, unii avansând suma de 22 de milioane de euro, alţii apreciind că reparaţiile se vor ridica la 30, hai, 35 de milioane. În general, mai sunt nişte neclarităţi.
Plus că, dacă stai să te gândeşti, ce sens are să „demarăm" lucrări de reparaţii taman când se apropie îngheţul? Mai poţi freza cu 8 centimetri betonul de ciment, când - ştie tot cetăţeanul - iarna nu-i ca vara? N-ar fi mai bine s-o lăsăm până la primăvara viitoare, când, oricum, iar n-are rost să ne apucăm de şantiere, deoarece vine sezonul cald şi se stresează turistul român în drum spre Litoral?!
…C-o fi toamna, c-o fi vara, măcar 10 kilometri să vedem reabilitaţi (prin „frezare cu 8 centimetri a betonului de ciment"), ca să mai apucăm o tăiere de panglică şi un moment istoric, cu discursuri, promisiuni măreţe şi bufet suedez, ca-n vremurile bune! Întrucât, în ultimii 20 de ani, în România s-au construit vreo 200 de kilometri de autostradă, fiecare metru merită să-l cinstim cum se cuvine, să-l inaugurăm cu cântec, joc şi voie bună, înainte de a se găuri!
