„Stări de spirit, asta trebuie dat altora; nu conţinuturi, nu sfaturi, nu învăţături" (Constantin Noica)
Târgu-Mureşul găzduieşte, în aceste zile, cea de a şaptea ediţie a Simpozionului Naţional „Constantin Noica - Treptele realităţii", manifestare de înaltă ţinută academică, a cărei deschidere oficială a avut loc miercuri, 10 iunie, în Aula Magna a Universităţii „Petru Maior".
Evenimentul este organizat de Academia Română - Institutul de Filozofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu Motru" şi Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai", Primăria Municipiului Târgu-Mureş, Universitatea „Petru Maior" şi Societatea Scriitorilor Mureşeni - Editura „Ardealul", şi se bucură de prezenţa, la Târgu-Mureş, a unor personalităţi de marcă ale mediului academic românesc - acad. Alexandru Surdu, vicepreşedintele Academiei, acad. Alexandru Boboc, prof. dr. Mircea Lăzărescu, alături de profesori şi cercetători de la universităţi din Bucureşti, Craiova, Sibiu, Timişoara, Arad, Baia-Mare, Cluj-Napoca şi din alte centre universitare din ţară.
În mesajele şi alocuţiunile lor, reprezentanţii Universităţii „Petru Maior" - prof. univ. dr. Călin Enăchescu, rectorul Universităţii, prof. univ. dr. Iulian Boldea, decanul Facultăţii de Ştiinţe şi Litere, şi lector univ. dr. Eugeniu Nistor au caracterizat reuniunea academică de la Târgu-Mureş drept un moment de referinţă al cercetării, menit a descoperi noi sensuri, dimensiuni şi valenţe ale gândirii lui Constantin Noica (1909-1987) şi a consolida cunoaşterea operei filozofului român (îndeobşte cunoscut de publicul larg, prin Jurnalul de la Păltiniş).
În alocuţiunea sa, în calitate de reprezentant al municipalităţii, viceprimarul Peti Andrei a transmis celor prezenţi salutul din partea primarului dr. Dorin Florea, a viceprimarului Claudiu Maior şi a senatorului de Mureş Marius Paşcan. El a subliniat că evenimente de asemenea anvergură aduc notorietate oraşului, care, de altfel, se bucură de o îndelungată tradiţie în materie de filozofie, prima dovadă scrisă în acest sens datând din 1662, iar prima carte de filozofie a apărut, la Târgu-Mureş, în 1833.
Discursul introductiv - cu referiri şi trimiteri la opera lui Lucian Blaga, ştiute fiind punctele comune şi afinităţile dintre cei doi gânditori - a fost susţinut de academicianul Alexandru Surdu, directorul Institutului „Constantin Rădulescu-Motru" al Academiei Române. Ambii filosofi - a punctat vorbitorul - sunt creatori de sisteme filosofice, pe care le-au construit şi le-au dus până la desăvârşire, ca „modalităţi filosofice de a da seama despre ce a fost, este şi ar putea să mai fie, într-o concepţie generală despre lume". Temele lor, deloc anacronice, sunt, dimpotrivă, de mare actualitate - susţine academicianul Surdu - Eonul dogmatic al lui Blaga dovedind că ne întoarcem la un fel de ev mediu, de primitivism, populat de astrologi, de vraci, doftoroaie, ghicitoare şi miraculoase vindecări… digitale, chiar lucrarea lui Noica fiind, la urma urmei, „un elogiu adus undei, radiaţiei, cu alte cuvinte - energiei, iar nu materiei".
Dezbaterile din cadrul simpozionului au ca punct de referinţă volumul lui Noica Douăzeci şi şapte trepte ale realului, operă pe marginea căreia sunt purtate discuţii şi elaborate noi direcţii în cercetarea operei filosofului român. Cartea - a subliniat acad. Alexandru Surdu - „reprezintă osatura categorială a sistemului lui Noica, pe care a reuşit să clădească şi să scrie frumos, avându-l înaintaş pe Blaga, primul filosof român care a scris frumos".
În programul zilei de azi figurează comunicări susţinute de acad. Alexandru Boboc (Realul în cuprinderea categorială la Constantin Noica şi N. Hartmann), prof. dr. Mircea Lăzărescu (Treptele cunoaşterii în viziunea lui Noica şi dialogul „Parmenide" al lui Platon), prof. dr. Ioan Biriş (Categoria de totalitate în viziunea lui Constantin Noica), prof. dr. Ion Dur (Între „invazia adolescenţilor" şi tragicul revoltat Julien Benda) ş.a.
Lucrările simpozionului vor fi publicate în volum.
