Obştea cărturărească clujeană, cea a întregului spaţiu cultural românesc s-au despărţit, în acest sfârşit de Cireşar al Anului Domnului 2015, de unul dintre cei mai vrednici slujitori ai săi - istoricul literar şi istoriograful Ioan Chindriş.
La 77 de ani împliniţi, dar de o tinereţe spirituală remarcabilă, cu o operă consistentă, aptă să lăstărească noi scrieri, congruenţe şi interpretări, cărturarul a plecat spre panteonul eternităţii subit, în 26 iunie, într-o zi care se vestea ca oricare alta a neistovitului cercetător şi director al Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca. După un popas de rămas bun la capela cimitirului central al capitalei Ardealului, corpul neînsufleţit i-a fost aşezat spre veşnică odihnă în ţintirimul din Dealul Feleacului, în curtea bisericii numite „a lui Ştefan Cel Mare".
Fiu de truditori ai gliei dintr-un sat din nord-vestul Transilvaniei, Ioan Chindriş şi-a clădit personalitatea intelectuală în Sânmiclăuşul natal, la Carei şi la Universitatea clujeană, unde şi-a susţinut şi cele două doctorate, în filologie şi istorie. A parcurs o carieră interesantă, în primele două decenii ca publicist şi realizator de emisiuni culturale radio, apoi, la vârsta deplinei maturităţi, aşezându-se în ogorul cercetării ştiinţifice, ca istoric literar şi istoric al temeliilor culturale ale făuririi naţiunii române moderne.
Opera i s-a zămislit din travaliul parcurgerii filă cu filă a mii de documente de arhivă, a scrierilor inedite ale cărturarilor transilvăneni, ale precursorilor şi apoi ale marilor corifei ai Şcolii Ardelene, apoi prin cercetarea izvoadelor marilor mişcări politico-naţionale româneşti - de la Supplex la Revoluţia Română din anii 1848-1849.
Scrisul său istoric şi istorico-cultural ne-a lăsat lucrări de referinţă asupra unor etape de înălţare a românilor spre luminile unei integrări în circuitul de valori europene, scrieri privitoare la mari personalităţi ale trecutului nostru politic şi spiritual.
Mureşenii l-au simţit mereu aproape pe cărturarul Ioan Chindriş, prin date de căpătâi din lăsământul său bibliografic, cu privire la figuri de neuitat ale acestui meleag: Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Rusu, Vasilie Pop şi mai cu seamă legate de personalitatea lui Alexandru Papiu Ilarian.
Junele ridicat dintre colinele Budiului de Câmpie, cancelist la Murăş - Oşorhei, cel mai tînăr tribun al oştirii lui Avram Iancu, fiu de martir al revoluţiei, student apoi la mari universităţi europene şi, după Unirea Principatelor, înalt magistrat al Domnitorului Cuza - viaţa şi opera acestei mari personalităţi a secolului al XIX-lea se regăsesc cu preeminenţă în bibliografia cercetătorului Ioan Chindriş. Menţionăm o lucrare de mare importanţă şi utilitate, Corespondenţa lui Alexandru Papiu Ilarian, vol. 1-2, lucrare de tinereţe alcătuită în coautorat cu profesorul său, reputatul filolog Iosif Pervain.
Pe parcursul a peste două decenii de fiinţare şi activitate a Societăţii Culturale „Alexandru Papiu Ilarian" (cu sedii în comuna copilăriei şi în Târgu-Mureş),
ne-am bucurat de sprijinul concret şi de sfatul înţelept al domnului profesor doctor Ioan Chindriş. Domnia sa ne-a salutat iniţiativele, a scris pentru publicaţia societăţii - „Tezaur" - ne-a servit ca îndrumător ştiinţific la editarea volumului de studii Alexandru Papiu Ilarian - Ideologul. Academicianul. (Târgu-Mureş, 2008). Cărturarul clujean a răspuns întotdeauna solicitărilor noastre, nu doar cu bunăvoinţă, dar, mai ales, cu cea mai înaltă competenţă. Membrii şi colaboratorii de frunte ai societăţii noastre l-au considerat pe dr. Ioan Chindriş nu numai un prieten apropiat, ci un veritabil magistru.
Lumina operei şi personalităţii d-lui prof. Ioan Chindriş răzbate spre viitor dintre faldurile cernite ale momentului trecerii sale în veşnicie.
Fie-i memoria eternă şi binecuvântată!
