După doi ani de pribegie (nu, cumva, și de peripeții?) prin Ucraina, unde sigur a optat pentru tabără prorusă, cel puțin așa se spune, nenorocitul pigmeu Csibi Barna, care și-a permis să spânzure într-un parc, deci loc public, din Miercurea Ciuc, o păpușă a Crăișorului Munților - Avram Iancu, s-a întors la Budapesta. Iar nemernicul, zărghitul ăsta, aflat sub oblăduirea premierului Viktor Orban, de care beneficiază toți cei care înjură România și visează autonomii (mai bine spus cai verzi pe pereți!), n-a avut altceva mai la îndemână de făcut, rob unei psihoze, al unei obsesii, decât să rupă Tricolorul românesc, să calce în picioare simbolul nostru național! Chiar Kelemen Hunor, președintele UDMR, consideră că așa ceva-i nepermis într-un stat de drept. Este prima oară, din 1990 încoace, când UDMR are o reacție și i-a atitudine în astfel de cazuri.
Bine ar fi să urmeze și altele, deoarece și ei, udemeriștii, s-au născut în această țară, beneficiază de toate drepturile și mănâncă pâine românească! L-am întreba, însă, pe mai-marele UDMR de ce dă dovadă de o penibilă fățărnicire? După întoarcerea din SUA, Kelemen Hunor declara, la Academia de Vară a tinerilor din UDMR de la Izvorul Mureșului: „Am atras atenția factorilor de decizie de peste Ocean că în România sunt lezate drepturile minorităților și cel de proprietate". Ce fariseu! Nu le-a spus ălora, dacă tot invocă „lezarea" drepturilor maghiarilor, că, tocmai el, mai-marele UDMR, a fost ministrul Culturii și vicepremier al Guvernului României, țară pe care el a înjurat-o nu o dată?! Apoi, dacă tot despre atitudinea UDMR vine vorba, oare când îl vom auzi, pe același Kelemen Hunor, chemând maghiarii la calm, la armonie interetnică, la liniște și pace în Ardeal, convins că acel capitol al autonomiei teritoriale, pe criterii etnice, este definitiv încheiat?! Oare nu el este cel care, cu un an în urmă, clama tocmai necesitatea autonomiei, a autodeterminării maghiare, soluție contrară legilor noastre, Constituției României?
