Arhivistică, Istorie, Cercetare - Interlocutor: prof. dr. Liviu Boar, directorul Arhivelor Naţionale Mureş

- Domnule Liviu Boar, sunteţi cel mai longeviv director de arhive din România, conduceţi destinele arhivelor mureşene din data de 15 mai 1990. Spuneţi-ne, pentru început, câteva aspecte despre pregătirea profesională a dumneavoastră.

- Sunt fiu al Reghinului, al vechiului burg transilvan Regun, atestat documentar la 1228. Am absolvit Liceul care poartă numele ilustrului cărturar transilvan Petru Maior din Reghin în anul 1970. Între 1970-1973 am urmat cursurile Facultăţii de Istorie din cadrul Institutului Pedagogic din Târgu-Mureş. La absolvirea acestuia, prin susţinerea examenului de stat, am fost repartizat ca profesor de istorie la Şcoala Generală din comuna Lunca de Sus, judeţul Harghita. Între 1973-1976 am continuat studiile la Facultatea de Istorie-Filozofie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, unde am obţinut licenţa în istorie. Am susţinut examenul de definitivare în învăţământ în anul 1977. Între anii 2000-2004, am urmat cursurile de doctorat în cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie şi Filozofie, obţinând titlul ştiinţific de doctor în istorie, în anul 2004, susţinând teza de doctorat în ziua de 2 iulie 2004, când s-au comemorat 500 de ani de la trecerea la cele veşnice a binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, titlul tezei de doctorat fiind Românii din Scaunele Ciuc, Giurgeu şi Casin în secolul al XIX-lea, sub îndrumarea prof.univ.dr. Teodor Pavel. Sunt profesor asociat la Universitatea „Petru Maior" din Târgu-Mureş, unde susţin un curs de Ştiinţe Speciale ale Istoriei.

- Vă rugăm să ne prezentaţi câteva aspecte ale carierei dumneavoastră până în prezent.

- După cinci ani de învăţământ, la data de 1 mai 1978 am obţinut, prin concurs, postul de arhivist la Filiala Arhivelor Statului din Miercurea-Ciuc. După doi ani, în 1980, am fost numit director al acestei instituţii, funcţie pe care am îndeplinit-o până în anul 1990, când am fost transferat, în interesul serviciului, la Arhivele din Târgu-Mureş, funcţie pe care o îndeplinesc şi astăzi. Pe lângă activitatea specifică unui arhivist, m-am implicat în activităţi de cercetare ştiinţifică a documentelor, elaborând articole şi studii ştiinţifice, care s-au concretizat ulterior, prin publicarea unor lucrări, ca de exemplu: Îndrumător în Arhivele Statului judeţului Harghita, Bucureşti, 1988; Românii din Scaunele Ciuc, Giurgeu şi Casin în secolul al XIX-lea, Editura Universităţii „Petru Maior" Târgu-Mureş, 2004; am coordonat, împreună cu prof. Ioan Scurtu, volumul Minorităţile naţionale din România 1918-1925, Bucureşti, 1995; precum şi volumul Despărţământul Reghin al Astrei 1874-1940, Documente, Reghin 2001, reeditat în anul 2014. Sunt redactorul şef al Anuarului Arhivelor Mureşene, care apare din anul 2002, până în prezent apărând şapte volume, volumul opt fiind în pregătire. O altă lucrare, la care sunt coordonator şi autor, este dicţionarul biobibliografic Arhivişti ardeleni, în curs de apariţie. Sunt iniţiatorul şi coordonatorul sesiunii ştiinţifice Arhivele şi Cercetarea Istorică, ajunsă în acest an la cea de a 14-a ediţie.

- Care sunt tainele muncii unui arhivist?

- Meseria de arhivist este una dintre cele mai interesante, cercetarea documentului istoric îţi aduce de multe ori satisfacţii nebănuite, atunci când doreşti să scri o istorie adevărată „sine ira et studio" (fără ură şi părtinire). Un arhivist se formează în mulţi ani de studiu şi mai ales de lucru cu documentul. Pentru această meserie este nevoie de răbdare, perseverenţă, dar şi de cunoştinţe de istorie, paleografie şi limbi străine.

- Care sunt modalităţile prin care puneţi la îndemâna publicului larg anumite documente solocitate?

- Arhivele mureşene deţin aproape 7000 metri liniari de arhivă din perioada 1369-1989 scrise în limbile română, maghiară, germană şi latină. Aceste documente sunt folosite pentru a pune la dispoziţia solicitanţilor date privind proprietăţile avute, atestarea unor drepturi patrimoniale sau de altă natură (şcolarizare, activitate în câmpul muncii etc.). Acestea se efectuează prin eliberarea de copii şi certificate la solicitarea petenţilor. O altă modalitate de punere la dispoziţia publicului a documentelor din arhive este prin intermediul sălii de studiu, unde se pot cerceta documente în original, cu respectarea regulamentului sălii de studiu. La solicitarea cercetătorilor, se pot efectua copii xerox sau copii foto.

- Cum colaboraţi cu celelalte instituţii publice ale judeţului Mureş?

- Sunt membru al Colegiului Prefectural al judeţului Mureş, în cadrul căruia fiecare conducător al instituţiilor membre, prezintă rapoarte de activitate, astfel, activitatea instituţiei pe care o conduc este mai bine cunoscută la nivel judeţean. Avem o colaborare deosebit de bună cu instituţiile culturale şi ştiinţifice, dintre care amintim: Universitatea „Petru Maior" Târgu-Mureş, Institutul de Cercetări Socio-umane „Gheorghe Şincai" Târgu-Mureş, Muzeul Judeţean Mureş şi nu în ultimul rând Biblioteca Judeţeană Mureş.

- Cum colaboraţi cu colegii de la celelalte servicii judeţene ale arhivelor?

- „Breasla arhiviştilor" este unită, aşa că la nivel naţional este o strânsă colaborare, în ciuda diferenţelor specifice fiecărei regiuni istorice care se reflectă automat în specificul arhivelor create. Participăm la manifestări ştiinţifice organizate de către colegii din ţară, edităm volume de documente şi colaborăm la publicaţiile arhivistice editate de colegii din ţară.

- Ce proiecte interesante aveţi în derulare?

- Informatizarea nu a putut să ocolească nici sistemul arhivelor, care gestionează informaţii valoroase pentru cercetarea istorică, dar şi pentru activitatea practică de constituire a arhivelor curente. Astfel, în urmă cu puţin timp, s-a implementat un Sistem Integrat pentru Informatizarea Arhivelor care ajută pe beneficiarii arhivelor să ajungă mai uşor la informaţia dorită. În acest context, s-a demarat un proiect de digitalizare a documentelor medievale create până în anul 1600. Rezultatele acestei activităţi vor fi implementate într-o bază de date care va fi pusă gratuit la dispoziţia cercetătorilor. De asemenea, s-a demarat digitalizarea registrelor parohiale de stare civilă, create până în anul 1895, care conţin informaţii demografice privind naşterea, căsătoria şi decesul, principalele elemente din evoluţia unei populaţii.

- Ce proiecte de viitor aveţi? Ce vă propuneţi în viitor?

- Vom continua proiectele demarate în anii anteriori, respectiv organizarea sesiunii ştiinţifice Arhivele şi Cercetarea Istorică, cu participare internaţională, editarea Anuarului Arhivelor Mureşene. Facem menţiunea că suntem trei judeţe din ţară, care editează asemenea anuare: Bacău, Maramureş şi Mureş, dintre acestea Mureşul fiind primul care a editat în anul 2002 acest gen de publicaţii. De asemenea, vom coordona activităţi de arhivă la creatorii şi deţinătorii de documente, de pe raza judeţului Mureş şi vom continua perfecţionarea evidenţei fondurilor şi colecţiilor aflate în depozitele arhivelor mureşene. Pentru cei care doresc să afle mai multe despre activităţile Instituţiei Arhivelor Naţionale, îi invităm să viziteze site-ul: www.arhivelenationale.ro, unde fiecare judeţ are o pagină proprie.

- Mulţumim domnule director Liviu Boar pentru dialogul purtat, vă dorim mult succes pe viitor la conducerea arhivelor mureşene şi de asemenea, vă dorim mult spor în activitatea dumneavoastră de cercetare a documentelor istorice, în vederea elaborării de noi articole, studii şi lucrări ştiinţifice, care să aducă un plus pentru istoriografia românească.