PENTRU S.R.I. NU EXISTĂ LEGE ? (V) - „Klaustrofobia" (nu) salvează România!

„Suntem martorii unei isterii generalizate care nu are nimic în comun cu actul de justiție ce se pretinde că se face. Prin aceste arestări spectaculoase se decredibilizează chiar Justiția, este alimentată neîncrederea în instituțiile statului de drept și se dă apă la moară celor care reclamă arestările la comandă. Procurorii au prins, din păcate, gustul dării în stambă și nu există oameni suficient de puternici a li se împotrivi (…) Când vom avea primul procuror - dintre cei care părăsesc din când în când corabia D.N.A. - care să denunțe metodele abuzive, țintele ordonate din afară, scopurile reale urmărite sau discreționarul practicat în acest Parchet specializat, se va putea vorbi de niscai asemănări cu gestul demnității profesionale a lui Cristian Panait, care a înfruntat haita" (procurorul A. Lele).

Când îmi amintesc cu câtă nonșalanță S.U.A. au călcat în picioare votul celor 7, 4 milioane de români care au vrut suspendarea președintelui euro-atlantic Băsescu, pe fondul unor țărani speriați de către procurori, este suficient să nu mai fiu surprins când aflu acum, de la niște persoane avizate despre ce anume se întâmplă dincolo de varianta oficială, că interesele unor forțe străine sunt suficient de puternice ca să impună peste capul românilor pe cine cred ele că le reprezintă mai bine dominația mascată. Nu ar fi deci de nici o mirare că în Statul „nostru" masonic, cu o democrație tot de tip masonic, alegerile prezidențiale pot fi trucate ca să iasă tot cel care „trebuie" să fie câștigător. Nu o spun eu, ci trei personalități care au văzut multe la viața lor, mai exact doi ziariști consacrați și, atenție, un academician care nu este altul decât socrul fostului șef al S.R.I., G.C. Maior!

Astfel, o primă reacție vine din partea academicianului A. Buzura: „Cei mai îndrăzneți, cunoscătorii, știu că voturile se numără în altă parte, că membrii unui obscur sinod diplomatic dau firmanele, iar haraciul este, de mai bine de un sfert de veac, țara". Cu concepția sa „neofanariotă", anume că voturile românilor se substituie „firmanelor" străinătății (sau „neostalinistă", conform căreia nu contează cine votează, ci doar cel care numără voturile), cochetează și ziariștii I. Cristoiu („nu e - Iohannis - n.a. - al poporului Român, ci al Sistemului de forțe oculte care l-a suit în fotoliul de la Cotroceni") și C.V. Tudor („n-a fost votat de români, ci de C.I.A. - cu ajutorul filialelor acesteia, care sunt serviciile secrete românești")! Că în „noua" Românie am fost furați într-un stil șmecheresc o spune, concludent, inclusiv deputatul S. Ghiță (membru în Comisia parlamentară de control a S.R.I.): „Țara a fost furată de mafia lor"! Cum-necum, ne-am pomenit deci la Cotroceni cu un președinte - surpriză, imprevizibil, cu atitudini anticonstituționale, la a cărui ascensiune politică fulminantă a contribuit și suspecta înlăturare din fața sa a oricărui potențial rival (Presa susține că un șef al C.I.A. l-a amenințat pe C. Antonescu să se retragă din cursa pentru Președinție, dacă nu vrea să aibă neplăceri)! Oricum, este regretabil că nimeni nu s-a gândit, de la tribuna Parlamentului, să îl atenționeze pe președintele - surpriză Iohannis că îl poate paște suspendarea, pentru tendința obsesivă de a face derapaje de la litera și spiritul Constituției, în contextul în care pledează pentru supremația Președinției în raport cu Guvernul, Parlamentul și, implicit cu o scenă politică pe care o vrea schimbată radical! Căci este inadmisibil cum își permite să încalce prezumția de nevinovăție a prim-ministrului Ponta, cerându-i totodată să îi prezinte un certificat medical, or să îi „certe" în plen pe membrii Parlamentului și să le fixeze termene pe agenda de lucru… O asemenea abordare cu tentă dictatorială, venită într-un moment istoric în care unii susțin că intenția S.U.A. este ca România să aibă un nou „destin strategic", ascunde de fapt „sâmburele" prin care președintele Iohannis își dorește pentru sine, luându-și ca pavăză „lozinca" populistă a luptei anticorupție, o preconizată instaurare în România a unui regim prezidențial bazat pe o guvernare prezidențială semimilitarizată reprezentată de trinomul S.R.I. - D.N.A - Î.C.C.J.! Scopul lui, care nu figurează în fișa postului unui președinte ce se vrea perceput ca democratic, ni se arată destul de clar când, vrând să transfere puterea politică rezultată din alegeri (Guvern, Parlament) la alte forțe (Servicii secrete, D.N.A., Parchete) și să schimbe din temelii întreaga clasă politică (și să nu vizeze, cum ar fi normal, doar pedepsirea infractorilor), și-a permis să declare enormitatea: „Avem foarte multe așa-numite dosare grele… vom avea mai puțini politicieni cunoscuți și este loc pentru ceea ce se numește înnoirea clasei politice. Mulți dintre cei pe care i-am văzut ani sau decenii la rând la televiziuni vor fi în altă parte sau vor sta acasă"! Da, desigur, cu toții ne dorim o reformă morală a clasei politice, dar nu este treaba președintelui să ne spună cine rămâne și cine nu în politică! Aceasta ne privește pe noi, poporul. Faptul că de la noi, de la societatea civilă și partide trebuie să pornească selecția unor noi lideri politici, o subliniază fără echivoc cel pe care „sistemul" lui Iohannis l-a „ajutat" să iasă din campania prezidențială, C. Antonescu: „Va fi, în următorii ani, un regim prezidențial. Ceea ce îmi doresc… este ca forța pe care împrejurările istorice ale acestor ani i-o dau lui Klaus Iohannis să fie folosită în direcția corectă, a reconstrucției unei clase politice, dar pe care trebuie să o facă forțe politice, forțe civile, societatea, nu D.N.A., nu S.R.I., că nu e treaba lor". Așadar, curățirea clasei politice nu este nici de competența președintelui, nici a S.R.I., nici a D.N.A.! Iar „curățirea" în cauză se face după principiul „mută-ți locul, să mă așez eu", aspect sesizat și de fostul ministru de externe, A. Severin, în scrisoarea pe care acesta i-a trimis-o noului ambasador american în România: „statul de drept a devenit stat polițienesc, condus de acea parte a Serviciilor Secrete care a acceptat să redevină poliție politică"! Astfel, cele două instituții conlucrează asiduu ca Președintele să își vadă „visul" cu ochii, nu contează că acțiunile lor pot degenera în conflicte între instituțiile Statului Român și submina autoritatea legal instituită prin manevre mediatice menite să le aducă un deficit de imagine publică.

În războiul lui Iohannis cu ordinea de drept actuală, „marea cârdășie dintre S.R.I. și Cotroceni" o subliniază tot mai insistent presa (I. Cristoiu etc), dar și unele persoane care, stupefiate de „relația" suspectă dintre capii S.R.I. și D.N.A. sub egida combaterii corupției, ne atenționează fie că D.N.A. a devenit „mâna armată a S.R.I." (procurorul A. Lele), fie că D.N.A. este „divizia penală a S.R.I." (generalul D. Dumbravă)! Poate că pe unii „democrați" nu îi deranjează că astfel asistăm la refacerea Diviziei a VI-a Securității, dar pe noi, adică pe cei care încă ne încăpățânăm să mai facem referire la existența regulilor, nu ne poate lăsa indiferenți în ce temei legal S.R.I., care sub președintele Băsescu ne spunea că doar informează și nu se implică, astăzi sprijină arestările și anchetele D.N.A. , cu toate că, în Statutul său de funcționare, faptele de corupție nu fac obiectul amenințărilor la adresa siguranței naționale (Legea 51/1991) și serviciile secrete nu au competență în zona judiciară (nici nu au voie să întreprindă acțiuni de cercetare și urmărire penală). Ar fi deci de preferat ca studenții de la Drept să ceară profesorilor lor să le explice cum de este posibil ca S.R.I. să se implice în „campania anticorupție" (în comunicatele D.N.A. se folosește, după caz, expresia „anchetă desfășurată cu sprijinul S.R.I.") atâta vreme cât cercetarea infracțiunilor penale îi este interzisă („activitatea S.R.I. nu are o natură judiciară, cadrelor instituției fiindu-le interzisă prin lege efectuarea unor acte de cercetare și urmărire penală"), la fel ca și trimiterea de informații (de exemplu, înregistrări telefonice) de către D.N.A., DIICOT, Parchetul General (faptă interzisă de lege, nu însă și de unele hotărâri ale C.S.A.Ț., ANCOM sau unele protocoale cu instituțiile sus-menționate! Aceste derogări, la care se pretează binomul S.R.I. - D.N.A., generează aberații cum ar fi pretenția unor procurori ai D.N.A. de a solicita imperativ Senatului niște date sub amenințarea de a fi pasibil de infracțiune, or interzicerea dreptului deputatului S. Ghiță de a se prezenta la Parlament (sub pretextul de a nu lua legătura cu prim-ministrul Ponta)! Sau: cum se face că S.R.I. nu a sprijinit anchetele D.N.A., deși cunoștea bine cum țara era jefuită, când la putere se afla Băsescu? În aceste situații, spre satisfacția amatorilor de anarhie instituțională, procurorii și ofițerii serviciilor secrete au încălcat cele mai elementare reguli procedurale! Ceea ce surprinde este reacția foarte palidă a mass-media de a dezaproba instituțiile abilitate și sancționa aceste practici, care intră într-adevăr în dezacord cu laudele aduse S.R.I. - D.N.A. de oficiali ai S.U.A., în vreme ce pretinsul promotor al legalității, președintele Iohannis, nu a intervenit niciodată ca să stopeze acest „concubinaj" infam și antidemocratic… Dimpotrivă, Iohannis poate fi culpabilizat de incitare!

 

Lasă un comentariu