„Niciodată nu o să atingem nivelul spiritual pe care l-am avut în închisori. În închisorile comuniste nu era creion, nu era hârtie, nu era televizor, nu era nimic. Şi mai ales în anul de izolare pe care l-am trăit când nu te puteai uita la nici un orizont exterior, când nu era nimic, decât patru pereţi, trebuia să te cobori în tine, să găseşti un orizont lăuntric, fără de care înnebuneai. Închisoarea i-a apropiat pe unii oameni mai mult de Dumnezeu, i-a făcut să aibă o inimă mai bună. Acolo, dacă-L aveai pe Dumnezeu în inimă şi în lăuntrul tău, nu sufereai, nu erai afectat şi nici compromis".
***
„Unde să fugi, dacă nu în adâncul fiinţei tale? Unde să te închizi dacă nu în cămările sufletului? Şi aici s-a întâmplat minunea: «omul, căutându-se pe sine, s-a întâlnit cu Dumnezeu»".
***
„Prima persoană duhovnicească din viaţa mea a fost mama mea. Ea ştia Psaltirea pe de rost. M-am născut în Basarabia în apropierea unei mănăstiri cu opt monahi. Locuinţa noastră era asemenea unei bisericuţe. Pereţii erau plini de icoane, iar rafturile pline de cărţi de cult. Pot spune că am trăit într-o familie ca într-o mănăstire. În afară de cărţile copilăriei pe care le-am citit, părinţii mei mă puneau să citesc Psaltirea, Ceaslovul, Triodul, Penticostarul, Vieţile Sfinţilor. Când aveam cinci ani am putut citi Acatistul Sfintei Maria Magdalena în alfabetul chirilic. Aceasta a fost prima mea lectură. Făceam totul cu plăcere şi aceasta se datorează părinţilor care erau foarte credincioşi şi milostivi".
Dr. ROMAN BRAGA (1922-2015), unul din cei mai mari preoţi duhovnici ortodocşi români, teolog de renume, locatar al puşcăriilor comuniste timp de 11 ani. Absolvent al Seminariilor Teologice de la Cernica, Bucureşti şi Chişinău. În anul 1947 a absolvit cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti, pentru ca un an mai târziu să se înscrie la doctorat. Este în grupul studenţilor de la Teologie care NU puteau accepta instalarea partidului comunist în România. Sandu Tudor îl apropie de „Rugul Aprins" de la Antim, şi-i spune acestuia că împotriva comunismului nu se poate apăra decât cu armele duhovniceşti. Împreună cu Antonie Plămădeală, Nicolae Bordaşiu ş.a., au redactat un manifest anticomunism, ceea ce-i aduce o condamnare de 5 ani de închisoare grea, de la Valea Neagră în „Brigada preoţilor", unde a muncit 582 de zile. În 1954 este preoţit la Catedrala din Iaşi după care din nou a fost condamnat în grupul „Rugului aprins" pentru acţiuni duşmănoase împotriva statului. A fost condamnat la 18 ani de închisoare şi 10 ani de degradare civilă. A fost eliberat în 1964, odată cu decretul lui Ceauşescu, dar după 11 ani de temniţă grea. În anul 1968, patriarhul Justinian îl trimite misionar în Brazilia şi apoi în SUA.
Autor de citate
„A studia ceea ce Dumnezeu a creat este o rugăciune".
„ În libertate nu ai cum să ştii cine eşti; numai golit prin constrângere sau de bună voie îţi dai seama că eşti făcut doar din citate"
„Asceza nu trebuie să lipsească nici celui mai mare sfânt; dacă lipseşte, există pericolul de a cădea în păcat".
„Religia l-a scos pe om din animalitate, i-a îmblânzit instinctele".
„Ura reuşeşte să-i strângă pe oameni mult mai grabnic decât dragostea".
„1001 CUGETĂRI"
-350x320.jpg)