Înaintea desfăşurării acestui eveniment te năpădesc deopotrivă toate grijile şi emoţiile făcându-şi auzite vocile tăcute prin orice mijloc, un sentiment copleşitor te apasă până în străfundul fiinţei. Tensiunea emoţională creşte la maxim fiind departe de ţară şi într-o nouă locaţie necunoscută. Celor ce le datorez prezenţa în acest loc destinat unei acţiuni artistice speciale s-au adunat liniştiţi şi tăcuţi dialogând doar cu fiecare tablou care este expus. Este un moment crucial pentru destinul unui artist plastic care aşteaptă din partea lor un verdict legat de prima întâlnire cu creaţia sa. Această locaţie de tradiţie pentru expoziţii de pictură este Biblioteca Naţională a Republicii Moldova din Chişinău unde, într-o zi din cursul săptămânii, s-a strâns multă lume bună, la o oră de vârf ce concură şi cu alte acţiuni culturale. Custodele acestei expoziţii, organizator cu experienţă în domeniu, dl. VASILE CĂPĂŢÂNĂ, om de cultură şi artă cunoscut şi în Bucureşti este şi preşedintele Asociaţiei Culturale Române „IDEAL", din Chişinău care a mai invitat şi alţi artişti plastici din România să expună aici. Publicul iubitor de artă format în principal din prieteni şi cunoscuţi ai custodelui sunt intelectuali şi creatori de artă având ca numitor comun un atribut inspirat din numele asociaţiei, „idealişti care iubesc arta mai presus de condiţia materială". Trăsăturile acestor „idealişti" fraţi ai noştri de peste Prut au ceva în comun prin tendinţa spirituală şi relaţiile umane de mare prietenie şi aparent dezinteresate care pot să-i numească chiar anacronici în acest secol XXI. Expoziţia a fost declarată deschisă de custodele V. Căpăţână care a invitat pe rând personalităţile prezente să-şi manifeste opinia. Pentru început a fost invitată să vorbească dna LEONORA SADNIC, critic de artă cu vastă experienţă la Paris, a cărei privire pătrunzătoare şi iscoditoare m-a atins ca o rază de foc. Iar intuiţia sa cu o precizie radioscopică a reuşit să atingă toate frământările şi ideile exprimate prin culoare în fiecare tablou, din sufletul său generos şi cald emanând o lumină caldă, cuceritoare, iar o încercare de dialog cu artistul a fost ca o împlinire spirituală deosebită. S-au perindat apoi distinse personalităţi, de profesii diferite, care au ţinut să-şi exprime impresiile şi părerea despre expoziţie: dl MIHAI MIREANU, artist plastic, a vorbit foarte elogios la adresa creaţiei, dna MARIANA BAHNARU, artist al poporului al cărei discurs inspirat de o mare intuiţie şi imaginaţie a pătruns înţelesul ascuns al simbolurilor de esenţă parapsihologică. Dna. EUGENIA RUSU, impresar, alături de dna. AURA REVENCO, ziaristă, şi-au exprimat impresiile cu multă simpatie alături de dna VALENTINA CHELTUIALĂ, care, cu generozitatea ei şi căldura sufletească m-a primit în propria sa casă. Momentul cel mai emoţionant s-a desfăşurat ca într-un spectacol în prezenţa unor cunoscuţi solişti de muzică cultă cum sunt dna DARA RADU, interpretă sensibilă de romanţe, dna SILVIA GONCEAR, premiată la Festivalul „Crizantema de Aur" de la Târgovişte, cu o voce de aur sau interpretul de muzică uşoară IULIAN CARANFIL, binecunoscut din anii '70 prin lansarea melodiei „Melancolie", pe versurile regretatului mare poet GRIGORE VIERU pe care l-am cunoscut personal în 1988 cu ocazia filmului „Mirabela", a regretatului regizor ION POPESCU GOPO. Iar ca o încununare la tot acest „spectacol-vernisaj" ce a durat aproape trei ore, unic în experienţa pe care am trăit-o, dl. ION CUZUIOC, ziarist şi poet, a precizat cu un cuvânt bun despre un apropiat al sufletului făcând o paralelă inspirată între pictură şi poezie, ambele exprimându-se prin mijloace specifice ca metafore fiind nevoie de multă sensibilitate sufletească şi emoţie artistică pentru a descifra simbolurile şi sensurile creaţiei. Dl V. Căpăţână a încheiat evenimentul cu repetate elogii asupra expoziţiei şi autorului deconspirând chiar şi valorile creative ale artistului. În dimineaţa aceleiaşi zile de octombrie deschiderea expoziţiei a fost precedată de o invitaţie la televiziunea naţională din Chişinău în emisiunea doamnei GUTIERA PRODAN care a ţinut să ne ia un interviu în direct, autorului şi custodelui expoziţiei. Durata desfăşurării expoziţiei a fost de peste două luni. Presa locală a elogiat prezenţa acestei expoziţii la Chişinău prin revista LITERATURĂ ŞI ARTĂ, cea mai preţioasă publicaţie în limba română din 1954, prin articolul semnat de dl. ION CUZUIOC, „O viaţă în culori".
