Este surprinzătoare declaraţia liderului Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balasz, făcută miercurea trecută într-o conferinţă de presă, citată de Agerpres, în care a subliniat ameninţător că: „Deşi Primăria a atacat cu recurs hotărârea din prima instanţă, Asociaţia Siculitas Egyesulet va organiza totuşi comemorarea, marşul şi mitingul de protest în data de 10 martie, la Târgu-Mureş."
Ceea ce constatăm noi, din declaraţia făcută de domnul Izsak Balazs, cetăţean şi el al României, este că liderul CNS are memoria scurtă din moment ce a uitat atât de repede ravagiile pe care, cu doi ani în urmă, adepţii domniei sale le-au făcut prin Târgu-Mureş, scandând lozinci foarte jignitoare la adresa românilor, din care amintim doar câteva: „Plecaţi acasă opincarilor! Ţinutul Secuiesc nu e România! Să piară Trianonul!" etc., luându-se în acelaşi timp la harţă cu forţele de ordine, băgând spaima în populaţia civilă târgumureşeană, situaţie conflictuală care putea degenera, şi de care noi, românii şi maghiarii care convieţuim pe aceste meleaguri, nu avem nevoie.
Se vede faptul că domnia sa împreună cu ceilalţi lideri ţin cu tot dinadinsul la perpetuarea unor„ marşuri", din vremurile de mult apuse, când secuii erau aduşi pe aceste meleaguri pentru „disciplinarea" populaţiei româneşti revoltată împotriva dublei asupriri, a statului şi a nobilimii maghiare, cum a fost cazul şi la Revoluţia de la 1848, când aceasta s-a opus, alături de saşi şi de toate celelalte minorităţi, alipirii Transilvaniei la Ungaria.
Exacerbând, în numele unei tradiţii, orgoliul secuiesc, se poate constata uşurinţa cu care aceşti lideri belicoşi, mereu nemulţumiţi, deşi le merge foarte bine în România, manipulează masele de secui, atunci când sunt puşi pe harţă, din atitudinea cărora, putem găsi şi răspunsul la cauzele evenimentelor din 20 Martie 1990 şi din zilele precedente.
Cu alte cuvinte, ce n-au reuşit la 20 martie 1990, provocat categoric de aceşti neisprăviţi, gata oricând să arunce în aer climatul de bună convieţuire, de care ne bucurăm, inventând tot felul de texte şi pretexte, vor încerca să facă acest lucru la 10 martie. Odată, de două, de nouă ori, până ce vor reuşi, în cele din urmă, să ne încaiere.
Dacă domnul Izsak şi ai săi ar fi de bună-credinţă, după cele întâmplate la 10 martie 2013, când manifestarea şi-a dovedit din plin reaua - intenţie, n-ar mai fi avut obrazul să reînnoiască această solicitare. Iar dacă o anume instanţă le-a dat câştig de cauză, iar Primăria a făcut recurs, nu înseamnă că problema este soluţionată juridic. Cu alte cuvinte, ei nu au, din partea Justiţiei, un răspuns ferm, care să le dea dreptul la o asemenea manifestare. A forţa lucrurile în acest context înseamnă a te pune în afara legii, lucru de care trebuie să fie pe deplin conştienţi, atât organizatorii, cât şi participanţii.
Pentru că nici Târgu-Mureş nu este un „sat fără câini", am solicitat opinia conducerii unor instituţii ale statului cu sarcini în apărarea ordinii de drept, referitor la acest caz, pentru a fi cu toţii în cunoştinţă de cauză. Iată şi răspunsul lor: Comisar şef de poliţie Dumitru Bîltag, şeful Inspectoratului Judeţean Mureş: În conformitate cu prevederile Legii nr.60 din23 septembrie 1991, privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, libertatea cetăţenilor de a-şi exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură, de a organiza mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, procesiuni şi orice alte întruniri şi de a participa la acestea este garantată prin lege. Asemenea activităţi se pot realiza numai paşnic şi fără nici un fel de arme.
Adunările publice - mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, competiţii sportive, procesiuni şi altele asemenea - ce urmează să se desfăşoare în pieţe, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber, se pot organiza numai după declararea prealabilă prevăzută de prezenta lege.
Adunările publice trebuie să se desfăşoare în mod paşnic şi civilizat, cu protecţia participanţilor şi a mediului ambiant, fără să stânjenească folosirea normală a drumurilor publice, a transportului în comun, cu excepţia celor autorizate, funcţionarea instituţiilor publice sau private, a celor de învăţământ, cultură şi sănătate, a unităţilor economice ori să degenereze în acţiuni turbulente, de natură a pune în primejdie ordinea şi liniştea publică, siguranţa persoanelor, integritatea corporală, viaţa sau bunurile acestora, ori ale domeniului public, şi nu poate continua după ora 23,00, caz în care intră sub incidenţa dispoziţiilor Legii 61/ 1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială,a ordinii şi liniştii publice, republicată.
Încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală, conform art. 25 şi 29 din aceeaşi lege şi a altor acte normative cu incidenţă în domeniul ordinii şi siguranţei publice..
Răspuns similar am primit şi din partea inspectorului şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Mureş, locotenent colonel Adrian Tiberiu Filpaş, dovadă că în acţiunile ambelor structuri se supun aceleaşi legi. Iar, unde-i lege, nu-i tocmeală. Aviz celor cei care consideră că, la noi, legea este doar o vorbă-n vânt.
